Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De asemenea, posibilitățile turistice și economice sunt reduse din cauza lipsei atractivității și calității scăzute a vieții locuitorilor.
"Deseori, ponderea suprafeţelor verzi, racordarea la reţeaua de canalizare, regimul de înălţime şi volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale", se arată în raport. Studiul a fost realizat de expertul independent prof. univ. dr. Cristian Iojă, la cererea Fundaţiei Comunitare Bucureşti.
Totodată, sunt prea multe autovehicule iar locurile de parcare limitate, ceea ce duce "la poluare, zgomot, risc de accidente, salubrizare defectuoasă, degradarea spaţiilor verzi, degradarea trotuarelor şi a spaţiilor de circulaţie personală".
"Problema este atât de complexă, încât începe de la managementul deşeurilor şi ajunge până la mizeria din spaţiile publice: clădiri şi terenuri abandonate, murdărirea spaţiilor verzi şi a apelor, intervenţia foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Oraşul este aproape imposibil să fie curăţat", se menţionează în document. Ca soluţie pentru autorităţi este propusă dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătăţirea salubrizării, care să coreleze acţiuni şi actori interesaţi, astfel încât să permită o intervenţie concertată pentru curăţenia publică", se arată în document.
Astfel, Capitala este un oraș deconectat de la natură, "ceea ce contribuie la poluare, stres, creşterea temperaturii, spaţiu restrâns pentru recreere şi sport". "Bucureştiul are puţine spaţii verzi, neîngrijite şi adesea inaccesibile, sub limita de 26 mp/locuitor impusă de legislaţia din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieţii. Chiar şi atunci când sunt bine îngrijite, costurile de întreţinere ale spaţiilor verzi sunt mult mai mari decât în oraşele din vestul Europei. Zonele periferice ale oraşului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidenţiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spaţii verzi".
Raportul propune alcătuirea de zone umede, parcuri, spaţii verzi printre blocuri, Dâmboviţa, copacii de pe străzi, preluarea unor modele de succes din străinătate, impunerea unor reguli de urbanism pentru noile construcţii rezidenţiale.
"Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente - atât cel public, cât şi cele promovate de societatea civilă - arată probleme evidente în privinţa particulelor în suspensie şi a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii".
De asemenea, administrația este incapabilă să gestioneze problemele orașului.
"Capacitatea instituţiilor publice de a gestiona problemele de mediu trebuie să se îmbunătăţească rapid. Fonduri şi resurse de competenţe există, la nivel local şi european, dar este important ca acestea să fie valorificate prin dialog interinstituţional şi cu ONG-urile. Bucureştiul are nevoie de o intervenţie colaborativă de urgenţă pentru remedierea problemelor de mediu, la care să contribuie în mod coordonat autorităţile - indiferent de culoarea politică -, societatea civilă, companiile, cetăţenii. Simplificarea unor proceduri, planificarea strategică şi cooperarea interinstituţională ar contribui decisiv la rezolvarea acestei probleme".
Doar 36% din locuitori beau apă de la robinet, ceea ce înseamnă că nu au încredere în calitatea apei potabile.
Și problema parcurilor și a spațiilor verzi nu poate fi rezozlvată.
"În prezent, gestionarea spaţiilor verzi e divizată între Primăria Generală a municipiului Bucureşti prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement sau recent înfiinţata Administraţie a Parcului Natural Văcăreşti şi primăriile de sector prin Administraţiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administraţia Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Această situaţie duce la o gestionare neunitară şi defectuoasă a spaţiilor verzi, lipsa unei viziuni integrate; calitate redusă a spaţiilor verzi; calitate scăzută a vieţii cetăţenilor (aer, recreere, stres, sport)",.
