Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Nasul înfundat, secrețiile nazale și celebrul roșu în gât sunt problemele esențiale pentru care românii iau antibiotic sau își doresc o prescripție cu antibiotic”, spune medicul Codruț Sarafoleanu, iar ministrul Alexandru Rafila avertizează că, în câțiva ani, „infecțiile banale, cu bacterii pe care acum le tratăm în 5 zile, ar putea să devină amenințătoare de viață”.
Deoarece rezistenţa bacteriilor la antibiotice creşte într-un ritm alarmant în ultimii ani și foarte puține antibiotice noi au fost descoperite, problema rezistenţei antimicrobiene a devenit o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice, fiind inclusă de către Organizația Mondială a Sănătății în top 10 amenințări la nivel Mondial.
Nu mai puțin de 1,27 milioane de decese anual sunt cauzate de infecții provocate de bacterii rezistente, iar până în 2050 se estimează că aproape 10 milioane de decese se vor produce, în fiecare an, din această cauză.
Utilizare excesivă și incorectă
Andrei Baciu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, spune că problema rezistenței la antimicrobiene este „o chestiune cât se poate de serioasă”, atât la nivel global, cât și în România, țara noastră aflându-se pe un nedorit loc trei, la nivel european, în ceea ce privește rezistența antimicrobiană.
Principala cauză a accelerării apariţiei şi răspândirii bacteriilor rezistente la medicamentele antimicrobiene o reprezintă utilizarea excesivă şi incorectă a antibioticelor.
Potrivit șefului CNAS, în 2022, unul din patru români a beneficiat de un antibiotic decontat de stat. „Aveți idee care este consumul de antibiotice pe rețete decontate și prescrise pentru asigurați? Câți asigurați au beneficiat, în 2022, de o rețetă pentru antibiotic? 4,2 milioane de români. Dacă ne raportăm la 16 milioane de asigurați, asta înseamnă un sfert”, a declarat Andrei Baciu, ieri, în cadrul unei dezbateri organizate de DC Media Group.
Numărul real al românilor care au luat antibiotice anul trecut este, însă, mult mai mare, având în vedere că, pe lângă cele rambursate, mai sunt alte antibiotice pe piață, care nu fac parte dintr-un program de decontare, sunt cele luate din farmacii cu reţetele simple şi mai sunt cele din farmaciile cu circuit închis din spitale.
Citește pe Antena3.ro
Românii cer antibiotic și pentru nasul înfundat
Consumul de antibiotice crește foarte mult în sezonul rece, odată cu înmulțirea virozelor, deși, subliniază medicii, nouă din 10 infecții de tract respirator sunt virale și nu necesită tratament antibiotic.
„90% din infecțiile de tract respirator sunt virale și, în aparență, toată lumea crede că sunt bacteriene și necesită tratament antibiotic. Evident, nasul înfundat, secrețiile nazale și celebrul roșu în gât sunt problemele esențiale pentru care românii iau antibiotic sau își doresc o prescripție cu antibiotic”, spune prof. dr. Codruț Sarafoleanu, secretar general al Societății Române de Rinologie.
Potrivit unui studiu observațional prezentat de specialistul ORL, peste 40% dintre participanți au luat antibiotic pentru afecțiuni respiratorii în ultimele 6 luni, deși aproximativ șase din zece aveau simptome nazale, care nu necesită un astfel de medicament. De asemenea, circa 56% au luat antibiotic pentru răceală sau gripă – infecții virale, care nu se tratează cu antibiotice.
Primul loc în UE la bacterii multirezistente
Medicul a atras atenția că, potrivit celor mai recente statistici realizate la nivel european, România stă foarte prost la infecțiile multirezistente din spitale.
„Dacă ne uităm la ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor – n.r.), un studiu din 2021-2023, deci acoperă și perioada pandemiei, România ocupă locul unu la rezistența la Pseudomonas Aeruginosa, la combinații de antibiotic; locul unu, undeva la 36%, rezistența pneumococului la Macrolide și locul doi la rezistența stafilococului auriu meticilino-rezistent (MRSA). Asta este o problemă semnificativă și în ceea ce privește infecțiile de spital. Din punctul ăsta de vedere stăm destul de rău. 53% dintre pacienți au luat antibiotice pentru afecțiune de tract respirator, în ultimele șase luni. La nivel global, pentru că aici este invocat un studiu la nivel global, cam 40% sunt țări care au procente mai mari de rezistență la antibiotice decât România”, a mai spus dr. Sarafoleanu. Medicul consideră, însă, că acel procent al consumului de antibiotic în viroze s-ar putea să fie mai mare, deoarece aproape jumătate dintre participanții la acest studiu nu au răspuns la această întrebare.
Medicamente băgate în hrana animalelor, pentru o creștere mai rapidă
O altă cauză a creșterii rezistenței bacteriilor la antibiotice este folosirea acestor medicamente, ca factor de creștere, în sectorul veterinar.
„Jumătate din consumul de antibiotice la nivel global este în sectorul veterinar, nu este în medicina umană. De ce? S-a observat că introducerea antibioticelor în hrana animalelor, păsărilor, peștilor duce la o creștere mai rapidă a acestora, fără probleme. Și atunci se dau ca factori de creștere! Consumul unor astfel de produse în care au fost introduse antibiotice generează rezistență la antibiotice”, a explicat ministrul Rafila, în cadrul dezbaterii.
Totodată, ministrul Sănătății a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă consumul necontrolat de antibiotice.
„Pericolul pentru următorii 20-30 de ani este tot mai mare pentru că ne va aduce în epoca pre-antibiotică. Ce înseamnă asta? Înseamnă că infecțiile banale cu bacterii pe care acum le tratăm cu ușurință, făcând, de exemplu, un tratament de cinci zile cu un antibiotic banal, s-ar putea să devină infecție amenințătoare de viață pentru care nu avem tratament”, a avertizat Rafila, subliniind că aceste medicamente trebuie prescrise doar când este necesar şi trebuie luate în doza potrivită.
„Educarea profesioniştilor trebuie să fie dublată de educarea publicului şi, nu în ultimul rând, de educarea celor care eliberează antibiotice în farmacii”,
a afirmat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.
Peste 35.000 de persoane mor, anual, în Europa, din cauza infecțiilor cu germeni rezistenți la antibiotice.
