Malpraxis? Te judeci cu spitalul, nu cu doctorul

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - inițiată de deputații USR Oana Murariu și Adrian Wiener, de profesie medic, și susținut de alți 32 de parlamentari - aduce o schimbare completă a abordării în procesele de malpraxis medical, prin instituirea unui nou mecanism de răspundere civilă.

„În ceea ce priveşte răspunderea civilă pentru acte de malpraxis medical, legislaţia noastră necesită o reformă substanţială, care să reflecte în acelaşi timp atât necesitatea de contracarare a fenomenului medicinei defensive (timorarea medicilor din pricina potenţialelor acuze de malpraxis medical în cazul procedurilor mai complexe, cu riscuri mai ridicate, motiv pentru care pur şi simplu nu îşi mai asumă de plano efectuarea unor intervenţii medicale), cât şi asigurarea reală a dreptului persoanei care se consideră vătămată printr-un act de malpraxis medical de a utiliza eficient un mijloc de aflare a adevărului şi de recuperare a daunei, în măsura în care plângerea sa se dovedeşte a fi întemeiată.

În acest sens, prin prezenta iniţiativă legislativă propunem modificarea regulilor de procedură în ceea ce priveşte acţiunile în răspundere civilă delictuală în sensul chemării în judecată a furnizorului de servicii medicale şi a asigurătorului său, prin acţiune directă, iar nu a personalului medical vizat”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege.

Doctorii, târâți în instanță doar dacă sunt găsiți vinovați

Cadrele medicale acuzate de malpraxis vor putea interveni în procedură, să furnizeze toate elementele necesare în apărare, însă doar dacă doresc să facă acest lucru, nefiind obligați să o facă.

În cazul în care se dovedeşte că medicul a fost vinovat actul de malpraxis imputat, conducerea spitalului și asigurătorul său se vor îndrepta împotriva acestuia.

Conform legislaţiei în vigoare, persoana care se consideră prejudiciată poate chema în judecată personalul medical al cărui act de malpraxis medical îl reclamă sau clinica/spitalul, care răspunde în solidar cu acesta, ori și pe unii, și pe alții. În realitate însă, toată lumea dă în judecată medicul.

„Dacă pacientul a chemat în judecată medicul, iar acesta nu a formulat cerere de chemare în garanţie a asigurătorului său, în măsura în care acţiunea va fi admisă definitiv, iar asigurătorul va refuza o plată voluntară, pacientul trebuie să execute silit medicul pentru recuperarea prejudiciului său (dacă medicul nu plăteşte voluntar), iar medicul va trebui să cheme în judecată societatea de asigurări pentru a o obliga să onoreze contractul”, explică inițiatorii.

Prin urmare, proiectul de lege stipulează: „Acţiunile de malpraxis medical, indiferent de natura concretă a cererilor, se judecă în contradictoriu cu furnizorul de servicii medicale cu personalitate juridică în cadrul căruia a activat profesional personalul medical în legătură cu actul de malpraxis medical reclamat şi asigurătorul sau, după caz, asigurătorii furnizorului de servicii medicale. (...) Dacă reclamantul nu formulează sau extinde cererea de chemare în judecată şi în contra asigurătorului, instanţa de judecată extinde din oficiu acţiunea şi împotriva asigurătorului furnizorului de servicii medicale”.

De asemenea, dacă pacientul sau familia vor da în judecată doar medicul, instanța va trebui să introducă, din oficiu, spitalul sau clinica, în calitate de pârât.

Mai mult, „procedura fiind de o complexitate mai ridicată, se impune ca prima instanţă să fie tribunalul, iar nu judecătoria, precum în prezent, cu cale de atac la Curtea de Apel”.

Unitățile medicale vor răspunde în solidar și cu personalul medical colaborator, nu doar cu angajații, cum este în prezent.

S-au înmulțit procesele

În susținerea propunerii lor, inițiatorii mai spun că legislaţia atragerii răspunderii pentru actele de malpraxis medical trebuie să fie concepută în aşa fel încât să asigure atingerea scopului său în mod echitabil faţă de persoana prejudiciată, dar fără să bulverseze sistemul medical, prin alimentarea constantă a conceptului de medicină defensivă.

„Manifestarea medicinei defensive are efecte negative în final tot asupra populaţiei, asupra pacienţilor, care ar fi lipsiţi de anumite tratamente, intervenţii, proceduri din lipsa de asumare a medicilor, afectaţi de timorarea specifică răspunderii pentru acte de malpraxis medical. (…) De regulă, pacienţii sau aparţinătorii au chemat în judecată direct medicul pentru a-i solicita daune. În majoritatea cazurilor s-a constatat că nu au fost săvârşite acte de malpraxis medical. Neajunsul acestui sistem îl reprezintă, fără îndoială, stresul cauzat personalului medical la parcurgerea acestei proceduri judiciare”, conform documentului care însoțește propunerea legislativă.

Deputatul Adrian Wiener, preciza într-o dezbatere recentă pe tema malpraxisului medical că, de multe ori, culpa medicală este de fapt „la intersecţia” unor erori profesionale şi a unor erori de sistem și că neajunsurile sistemului sanitar pot împinge practica profesională în zona erorii.

„Asistăm la înmulţirea considerabilă a numărului de procese privind acuzaţii de malpraxis medical în ultimii ani, jurisprudenţa dezvoltându-se corespunzător şi apărând volume de culegeri de speţe din practica judiciară”, subliniază  autorii proiectului de lege.

7 din 10 medici din România se tem de malpraxis

Și președintele Colegiului Medicilor din România (CMR)  a avertizat, recent, cu privire la riscul ca tot mai mulți medici să înceapă să practice medicina defensivă, pe fondul temerilor de a fi plimbați prin instanțe în procese de malpraxis.

Primul studiu național realizat de CMR pentru a evalua riscul de burnout în rândul medicilor din România, intenția de migrație externă, dar și teama de malpraxis -  studiu ale cărui rezultate au fost publicate recent - a relevat că un număr extrem de mare de medici din țara noastră resimt o teamă privind o posibilitate reală de a fi angrenați într-o procedură de cercetare sau chiar proces de malpraxis. Concret, 7 din 10 medici trăiesc cu această teamă, iar pentru categoriile de vârstă sub 49 de ani, procentul ajunge chiar la 78%, potrivit CMR.

Chestionarul completat de peste 8.000 de medici la nivel național, în perioada 12 februarie 2023 - 5 martie 2023, a scos la iveală și faptul că această teamă este resimțită mai puternic de medicii din partea de sud a țării: regiunile Sud-Vest Oltenia (79%) și Sud-Muntenia (75%), iar femeile se tem mai mult decât bărbații, în proporție de 72% versus 66%.

De asemenea, medicii care lucrează în anumite specialități au o frică mai mare de malpraxis. Este vorba în special de cei din grupele Pediatrie - chirurgicale (86%), Chirurgie generală (80%) și ATI (78%). Totodată, aproape 9 din 10 medici (87%) consideră că asigurările pentru malpraxis nu acordă despăgubiri în mod real, iar circa 8 din 10 medici sunt de părere că sistemul actual de asigurări de malpraxis are o funcționalitate redusă sau foarte redusă.

Potrivit CMR, ambele părți implicate în actul medical sunt afectate: „Pacienții nu pot obține rapid fonduri utile pentru recuperarea sănătății, iar medicii sunt implicați în proceduri de durată, stresante și costisitoare”.

„Teama de apariție a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70% dintre medici - este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca acești medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a avertizat

prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele CMR.