Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unele vaccinări trebuie repetate şi de adulţi, chiar dacă aceştia au făcut vaccinarea în copilărie, întrucât valabilitatea serului de a menţine anticorpii specifici în organism este limitată între 10 - 15 ani, în judeţul Timiş apărând cazuri de rujeolă şi la adulţi, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, dr. Virgil Musta, medic primar la Spitalul de Boli Infecţioase ''Victor Babeş'' din Timişoara, purtător de cuvânt al instituţiei.
''Da, pot să apară boli chiar dacă adultul este vaccinat, datorită faptului că în special bacilul Koch dezvoltă boala pe un organism slăbit. Nu toată lumea face tuberculoză, ci cele care au organismele slăbite, respectiv, care beau, nu mănâncă, fiind apanajul sărăciei. Dar am avut şi cazul unui director care atât de mult muncea, încât organismului lui era epuizat de stres. Este bine să se repete unele vaccinări chiar şi de către adulţi. Sunt scheme care trebuie respectate. De exemplu, dacă ai făcut vaccinare pentru hepatită B şi are valabilitate pentru 10 - 15 ani, este bine ca la 10 - 15 ani să faci 'titlu protector', un rapel. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu tetanosul. Este bine ca pentru bolile care beneficiază de vaccinare să se facă un rapel în timpul vieţii adulte, dacă există risc. Sunt anumite vaccinuri care necesită rapel pentru că nu dau anticorpi pe durată foarte foarte lungă'', a detaliat dr. Virgil Musta.
Potrivit unei situaţii prezentate recent de Prefectura Timiş, în judeţ s-au înregistrat din vară până acum 107 cazuri de rujeolă atât la copii, cât şi la adulţi, cauza principală la micuţi fiind refuzul părinţilor de a li se vaccina copiii.
''Dacă mama are imunitate prin boală sau prin vaccinare, timp de şase luni copilul are imunitate de la mamă. După aceea este 'descoperit' până la 1 an, când se face vaccinul (antirujeolic, n.r.). Cazurile mortale pe care le-am avut (în vară, unul din Timiş şi două venite din Arad, n.r.) au fost la copii, iar cei care aveau sub 1 an aveau malformaţii congenitale sau cu patologie foarte încărcată, acesta fiind motivul pentru care au făcut acele forme severe cu insuficienţă respiratorie şi deces. Mai interesant este că sunt şi la adulţi cazuri de rujeolă, mai multe decât de obicei. Adulţii au de obicei imunitate prin boală sau vaccinare. Principala explicaţie ar fi lipsa de vaccinare. (...). Trebuie să facă rapel şi la o vârstă mai adultă'', a explicat dr. Musta.
El a mai subliniat că scarlatina este singura boală contagioasă care nu beneficiază de vaccinare, măsurile de prevenţie fiind cele care trebuie luate la intrarea într-o colectivitate.
''Cazuri de scarlatină nu avem acum şi nu beneficiază de vaccinare. Măsurile de prevenţie sunt cele care ar trebui luate la intrarea în colectivitate, când se face exudatul faringian. Tu poţi fi purtător, dar nu faci boala, ci o transmiţi. De aceea erau importante măsurile de triaj epidemiologic, la intrarea în şcoală sau grădiniţă medicul făcea controlul, se uita în gât să vadă dacă e roşu, dacă ai mâinile şi unghiile murdare, pentru scabie, iar în păr, pentru păduchi. Acest triaj nu se mai face, lumea s-a simţit 'şifonată' că te uiţi în părul copilului. Acestea erau lucruri importante şi atunci se făcea obligatoriu şi exudatul'', a completat Virgil Musta.
Potrivit acestuia, există şi în prezent o lege care ''obligă teoretic'' efectuarea exudatul faringian în colectivitate, dar acesta ''nu prea se mai face''.
''A fost un scandal anul trecut, când părinţii au acuzat cadrele medicale de la grădiniţe că sunt în combinaţii cu laboratoarele şi de aceea le cer exudatul, care trebuie plătit, pentru că nu este decontat de Casa de Asigurări de Sănătate şi au susţinut că sunt afaceri făcute de medici. Şi atunci, decât să fie acuzaţi pe nedrept, s-a renunţat'', a spus medicul. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
