Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Balonarea, o durere abdominală, arsuri la stomac sau greața sunt câteva dintre neplăcerile digestive cu care mulți dintre noi ne confruntăm frecvent și, de cele mai multe ori, nu le dăm prea multă atenție, punându-le pe seama unei mese mai bogate sau a unui aliment care nu ne-a „picat bine”. Însă specialiștii în gastroenterologie atrag atenția că, dacă astfel de simptome considerate banale persistă sau se agravează, nu ar trebui să ezităm să căutăm ajutor medical. Care sunt cele mai frecvente simptome digestive, ce posibile afecțiuni pot semnala ele și, mai ales, când trebuie să mergem urgent la doctor, a explicat, pentru Jurnalul, dr. Andreea Crasan, medic specialist gastroenterolog.
Tulburările digestive reprezintă o serie de boli care pot afecta orice segment al tractului digestiv, care interferează cu procesul normal de digestie și absorbție a nutrienților, ducând la simptome precum: dureri abdominale, balonare, arsuri la stomac (pirozis), greață, diaree sau constipație.
Potrivit medicului specialist, printre principalii factori care perturbă buna funcționare a sistemului digestiv se regăsesc: „în primul rând, dieta necorespunzătoare (alimentele bogate în zaharuri, alimentele procesate, prăjite sau bogate în grăsimi), stresul, anxietatea, infecțiile virale sau bacteriene, consumul de lungă durată al unor medicamente ca, spre exemplu, antibioticele sau antiinflamatoarele, lipsa exercițiului fizic regulat, lipsa hidratării corespunzătoare”.
De asemenea, sunt și unele boli cronice subiacente - precum: diabetul zaharat, afecțiunile glandei tiroide sau bolile autoimune - care pot avea impact negativ asupra sistemului digestiv.
Tulburările digestive pot varia de la probleme minore, precum indigestia și balonarea, până la afecțiuni cronice cum ar fi: boala de reflux gastro-esofagian, sindromul de intestin iritabil sau boala inflamatorie intestinală.
Balonarea persistentă, însoțită de lipsa poftei de mâncare
Senzația de balonare este o problemă foarte frecventă și „se caracterizează prin prezența unui volum mare de gaze în stomac și intestine sau de o sensibilitate la o cantitate normală de gaze din tubul digestiv, așa cum se întâmplă în sindromul de intestin iritabil”, spune medicul, precizând că aceasta poate fi însoțită de disconfort, mărirea volumului abdomenului, flatulență sau eructații („râgâitul”, în limbaj popular).
Citește pe Antena3.ro
În general, balonarea apare în urma consumului de băuturi carbogazoase, ceapă, usturoi, lapte dulce, iaurt, fasole, mazăre, linte, varză, broccoli, mere, pere, prune, dar și în cazul intoleranței la lactoză, fructoză sau gluten. De asemenea, vorbitul în timpul mesei sau mâncatul prea rapid pot fi cauze ale balonării.
„Prezentarea la medic ar trebui să fie efectuată în condițiile în care balonarea este persistentă și este asociată cu lipsa poftei de mâncare, scădere ponderală, dureri abdominale, vărsături, senzație de arsură retrosternală persistentă (arsură dureroasă resimțită în spatele sternului -n.r.), diaree, febră, scaune cu sânge sau scaune negre sau colorarea în galben a tegumentelor și mucoaselor”, ne-a explicat dr. Crasan.
„Cu frecvență crescută, balonarea apare în sindromul dispeptic, infecția cu Helicobacter pylori, sindromul de intestin iritabil sau în disbioza intestinală (dezechilibrul florei intestinale)”.
Dr. Andreea Crasan, gastroenterolog
Arsurile persistente
Arsurile la stomac (pirozisul) reprezintă manifestarea clinică a refluxului gastro-esofagian și se caracterizează prin senzația de arsură, disconfort sau chiar durere retrosternală.
„Simptomele cele mai frecvente ale bolii de reflux gastro-esofagian sunt pirozisul și regurgitația acidă – adică întoarcerea conținutului gastric sau esofagian înapoi în cavitatea bucală, în repaus, iar uneori și în timpul nopții”, potrivit medicului. Alte simptome care pot să apară în boala de reflux gastro-esofagian sunt: senzația de gust amar sau acru, râgâit frecvent, durere sau dificultate în timpul înghițirii și salivație excesivă.
„S-a dovedit că o parte dintre pacienții cu reflux gastro-esofagian prezintă manifestări extradigestive, precum: astm bronșic, tuse cronică, voce răgușită, arsuri bucale, senzație de corp străin în gât, inflamații ale faringelui, laringelui sau corzilor vocale, sinuzită, rinită, otită sau tulburări ale somnului.
Pacientul trebuie să se prezinte la medic în cazul în care simptomele persistă, în ciuda schimbării alimentației și stilului de viață (adică: evitarea fumatului, cafelei, condimentelor, prăjelilor, alimentelor grase, băuturilor acidulate sau alcoolice, citricelor, scăderea ponderală - în cazul obezității abdominale, purtarea centurilor strânse)”, detaliază dr. Crasan.
Folosite pe termen lung, laxativele creează dependență
Deși apelativul „constipat” este folosit de cele mai multe ori în mod peiorativ, pentru a descrie o persoană cu vederi înguste și necooperantă, medicii spun că e un simptom cu care nu e de glumit, pentru că poate semnala mai multe afecțiuni, unele dintre ele foarte grave.
„Constipația reprezintă o tulburare a tranzitului intestinal caracterizată prin mai puțin de 3 scaune evacuate/săptămână, scaune dure și dificil de eliminat, durere abdominală în timpul scaunului și senzația de evacuare incompletă. Apare frecvent în afecțiuni medicale precum: sindrom de intestin iritabil, diabet zaharat, hipotiroidism, boala Parkinson, scleroza multiplă, boala Hirschsprung, boli cerebrovasculare, sclerodermie sau dermatomiozită.
Evaluarea medicală trebuie efectuată în cazul în care constipația este severă sau de lungă durată, la prezența sângelui în materiile fecale, pierderea nejustificată în greutate, anemie, dureri abdominale persistente, istoric familial de cancer de colon, cu recomandarea efectuării unei colonoscopii la pacienții care necesită acest lucru.
Este de precizat faptul că unele laxative folosite frecvent și pe termen lung lenevesc colonul și creează dependență. De aceea, este important ca, înainte de folosirea laxativelor, pacientul să aducă îmbunătățiri în alimentație, în stilul de viață, hidratare și să consulte un medic pentru excluderea unor posibile afecțiuni medicale subiacente”, explică medicul.
Cele mai frecvente cauze ale constipației sunt: aportul insuficient de fibre alimentare (fructe, legume, cereale integrale), hidratare insuficientă, sedentarismul, amânarea mersului regulat la toaletă și consumul unor medicamente care determină constipație (cum sunt, spre exemplu: opioidele, antidepresivele, blocante ale canalelor de calciu sau glucocorticoizii), potrivit gastroenterologului.
În ce afecțiuni grave apare diareea cronică
Un alt simptom digestiv frecvent, în special la copii, este așa-numitul „deranjat la stomac”. Ca și constipația, diareea poate fi inofensivă, urmare a unei combinații nefericite de alimente, dar poate fi un semnal de alarmă al organismului în diverse infecții, dar și în multe alte afecțiuni foarte grave.
„Diareea se caracterizează prin accelerarea tranzitului intestinal peste 3 scaune moi/apoase pe zi asociate sau nu cu urgența eliminării scaunului. Se clasifică în diaree acută, când simptomele durează în general sub două săptămâni, sau diaree cronică - atunci când simptomele durează mai mult de patru săptămâni.
Cea mai frecventă cauză a diareei acute este cea infecțioasă - virală, bacteriană sau parazitară, care poate să apară la orice vârstă, dar în special la copii. În enterocolita acută, scaunele diareice sunt însoțite de vărsături alimentare, febră, frison, disconfort, durere sau colici abdominale.
Alte cauze ale diareei sunt medicamentele (spre exemplu: antibiotice sau laxative), alimente iritante, intoleranțe alimentare (precum cele la lactoză sau gluten), stres sau anxietate.
Diareea cronică este întâlnită în sindromul de intestin iritabil, uneori în alternanță cu constipația atunci când a fost exclusă cauza organică, în boala celiacă (intoleranța la gluten), intoleranța la lactoză sau fructoză, radio-chimioterapie, boli inflamatorii intestinale precum: boala Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică, infecții persistente cu Giardia, HIV, tuberculoză sau limfom intestinal, insuficiență pancreatică (ex pancreatita cronică), cancerul colorectal, postcolecistectomie prin malabsorbția acizilor biliari, hipertiroidism, sindrom carcinoid, suprapopularea bacteriană a intestinul subțire, sindromul de activare mastocitară - care poate fi agravat de alimentele bogate în histamină”, detaliază gastroenterologul.
În urma evaluării medicale, specialistul gastroenterolog poate recomanda completarea investigațiilor medicale cu proceduri endoscopice (endoscopie sau colonoscopie), pentru identificarea cauzelor simptomelor digestive.
„Consultul medical este necesar în cazul în care diareea persistă mai mult de 3-5 zile, dacă apar sângerări în scaun, febră mare sau semne severe de deshidratare - pentru stabilirea etiologiei și tratamentului corect. Se recomandă și efectuarea unei colonoscopii, dacă medicul consideră necesar acest lucru”,
Dr. Andreea Crasan
Tulburările digestive pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții, însă, prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin identificarea cauzelor, acestea pot fi prevenite și gestionate eficient. Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, reducerea stresului și monitorizarea simptomelor sunt pași esențiali pentru menținerea unei digestii sănătoase, recomandă medicul.
Când este necesară endoscopia
Endoscopia digestivă (superioară sau inferioară) a devenit o procedură medicală esențială pentru diagnosticarea și tratarea diverselor boli ale tractului digestive, deoarece permite medicilor să vadă în detaliu interiorul esofagului, stomacului și intestinelor.
„Endoscopia superioară este utilizată pentru examinarea esofagului, stomacului și duodenului și este indicată în cazul pacienților care prezintă simptome precum: arsuri la stomac (pirozis) și reflux gastro-esofagian fără răspuns la tratament, plenitudine gastrică, disconfort sau durere persistentă la nivelul etajului abdominal superior, dificultate sau durere la înghițirea alimentelor solide sau lichide, greață, vărsături recurente sau vărsături cu sânge/cu aspect de «zaț de cafea», anemie, scădere ponderală nejustificată și în cazul în care există istoric familial de cancer esofagian sau gastric”, arată medicul.
Colonoscopia (endoscopia digestivă inferioară) este importantă în evaluarea colonului, având un rol esențial în depistarea precoce a cancerului colorectal.
„Screeningul pentru cancerul colorectal se efectuează la toate persoanele peste 45 ani pentru a depista cancerul sau leziunile precanceroase - polipii adenomatoși cu posibilitate de rezecție endoscopică.
De asemenea, colonoscopia este recomandată la pacienții care prezintă constipație severă, diaree persistentă sau alteranță între diaree-constipație fără răspuns la tratament, scaune cu sânge (chiar dacă există suspiciune de hemoroizi, colonoscopia este necesară pentru excluderea altor afecțiuni digestive), durere abdominală persistentă fără o cauză evidentă, care nu răspunde la tratament, scădere inexplicabilă în greutate, anemie sau un test de hemoragii oculte pozitiv. Colonoscopia se poate efectua atât în scop diagnostic, cât și în scop terapeutic, deoarece în timpul procedurii se pot preleva biopsii, se pot elimina polipii colonici precursori ai cancerului prin excizie endoscopică, se poate efectua ligatura cu benzi elastice în cazul hemoroizilor sau gesturi de oprire a unei hemoragii dintr-o leziune sângerândă, acolo unde este cazul”, ne-a explicat gastroenterologul.
La persoanele cu istoric familial de cancer colorectal sau sindroame genetice cu predispoziție de a dezvolta cancer colorectal, colonoscopia este recomandată cu 10 ani mai devreme față de vârsta la care a fost diagnosticat celălalt membru al familiei, subliniază medicul.
