Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chirurgia estetică a apărut după Primul Război Mondial ca o necesitate. Mulţi soldaţi au rămas mutilaţi în urma luptelor de pe front şi a fost momentul în care medicul Harold Gillies a încercat să reconstruiască feţele distruse ale acestora. Gillies a rămas cunoscut drept părintele chirugiei plastice moderne. În 2018, chirurgia estetică nu mai este neapărat o necesitate, ci și un moft sau o obsesie. Femeile vor să-şi corecteze înfăţişarea cu ajutorul bisturiului şi multe dintre ele nu se mai pot opri.
Ne uităm zilnic în oglindă şi ne găsim "greşeli” de fiecare dată. Puţini sunt cei care se simt bine în pielea lor. Pentru unii, aspectul fizic este atât de important încât se transformă într-o obsesie. Psihologii spun că interesul excesiv pentru aspectul fizic duce la „tulburări dismorfice” sau la “sindromul urâţeniei”. Un astfel de sindrom poate să apară şi când o persoană este preocupată de un defect minor sau chiar inexistent. Chiar dacă defectul minor este corectat, persoana în cauză va dezvolta o obsesie pentru altă zonă a corpului. Îţi măreşti buzele, apoi vrei să repari nasul, apoi vrei să scapi de riduri şi aşa se formează un lanţ din care nu scapi niciodată fără ajutorul specialiştilor. De multe ori, aspectul în sine nu este problema principală.
Cu siguranţă, chirurgia estetică este o necesitate, în unele cazuri, şi în ziua de astăzi. Persoanele mutilate în urma unor accidente sau incendii, femeile afectate de cancer mamar şi mulţi alţii au nevoie de ajutorul specialiştilor. Însă în ultimele decenii, chirurgia plastică a câştigat teren în domeniul frumuseţii. Cele mai solicitate intervenţii din partea femeilor sunt injecţiile cu botox, cu acid hialuronic, rinoplastia sau implanturile mamare. Preţurile pornesc de la 1000 de euro pentru o rinoplastie şi ajung la câteva mii de euro pentru un implant mamar. Îmbunătățirea aspectului este una, modificarea este cu totul altceva, atrag atenția specialiștii. “Chirurgia estetică este o chirurgie la cerere, nu de necesitate în general, dar asta nu înseamnă că trebuie făcută oricum, chirurgul nu este obligat să se supună dorințelor pacientului/pacientei. Din contră, el trebuie să discute cu acesta, să-i descrie în ce constă intervenția solicitată, să-i prezinte onest riscurile și posibilele complicații, și să se convingă că așteptările acestuia sunt realiste. Acest lucru este esențial pentru luarea unei decizii de către pacient în cunoștință de cauză, căci el consimte la o intervenție chirurgicală, nu la un tratament cosmetic”, a declarat pentru Jurnalul dr. Carmen Giuglea, medic primar chirurgie plastică, estetică și șef secție în cadrul Spitalului de Urgență Sf. Ioan.
Din păcate, explozia de cereri a dus şi la apariţia unor clinici cu doctori care pun banii pe primul lor, iar pacienţii ies de multe ori mai rău din operaţie decât au intrat. Dorinţa de a-şi schimba înfăţişarea şi preţurile sub piaţă le fac pe unele femei să-şi asume toate riscurile. Vedetele de la Hollywood, fotomodelele şi chiar şi starurile autohtone ne oferă o imagine nerealistă asupra frumuseţii. Multe femei adună frustrări încă de la vârste fragede pentru că nu arată ca femeile din reviste. “Un alt lucru important, care este valabil în orice țară din lume, este alegerea medicului. Trebuie să vă informați cu atenție și răbdare, pentru că uneori o primă impresie poate fi greșită și consecințele pot fi foarte neplăcute și greu de corectat. Societatea Română de Chirurgie Estetică dorește să pună la punct acest aspect, în sensul în care calitatea de membru al societății să reprezinte o garanție a seriozității și profesionalismului chirurgului respectiv”, mai spune dr. Carmen Giuglea care este totodată și președinte al Societății Române de Chirurgie Estetică.
Citește pe Antena3.ro
Când este bine să ne operăm
Operaţia nu se poate stabili de pe o zi pe alta. Este nevoie de mai multe consultaţii şi neapărat de câteva şedinţe la psiholog pentru a lua cea mai bună decizie. Sunt cazuri în care medicul poate refuza operaţia dacă cerinţele pacientului sunt nerealiste. „Mi se pune întrebarea dacă există o vârstă minimă pentru începerea intervențiilor estetice. Rareori există cazuri de copii minori, dar aproape de vârsta majoratului, complexați de o problemă estetică (un nas mult prea mare sau absența dezvoltării sânilor) care sunt operați cu acordul părinților. În rest, orice persoană peste 18 ani poate decide pentru sine acest lucru. Se poate începe devreme, ca să «fii în pas cu moda», sau se poate începe la maturitate, după 35-40 ani, atunci când poți lua o decizie cântărită și asumată. Este alegerea fiecăruia”, explică medicul chirurg.
Este adevărat că uneori există persoane care ajung să exagereze, să își dorească multiple intervenții din dorința de a-și modifica, nu neapărat îmbunătăți, aspectul fizic. Aici intervine rolul chirurgului care are datoria de a rezista insistențelor acestora și de a spune “nu”.
Dr. Carmen Giuglea, medic primar chirurgie plastică și estetică
De sindromul urâţeniei ar fi suferit şi cântăreţul Michael Jackson. Artistul își detesta fața, în special nasul, ochii și bărbia. Michael Jackson a suferit zeci de operații estetice care până la urmă i-au distrus imaginea.
30.000 de operații estetice au fost făcute anul trecut în România
