x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Soluția împotriva fenomenului „fake news”: gândirea cu propriul cap

0
Autor: Diana Scarlat 10 Dec 2020 - 10:42
Soluția împotriva fenomenului „fake news”: gândirea cu propriul cap

Infodemia a fost cuvântul de ordine, de la începutul pandemiei de COVID-19. Împotriva fenomenului „fake news” și a dezinformării, Uniunea Europeană a luat măsuri, astfel încât să facă lumină în avalanșa de informații adevărate și false. S-a alocat un buget de 3,9 milioane de euro pentru „școlirea” jurnaliștilor din UE, în spiritul corectitudinii informației, s-au creat platforme care să prezinte varianta corectă a știrilor, s-a făcut apel la guverne și la mass-media, pentru parteneriat, în lupta cu dezinformarea. 

 

 

Delphine Colard, șeful unității Purtător de cuvânt din Parlamentul European, spune că nu se poate îngrădi libertatea de exprimare, prin aplicarea cenzurii, ci mai degrabă este nevoie de o strategie bazată pe gândirea critică. Astfel, acțiunile Uniunii Europene privind combaterea dezinformării au creat centre de coordonare  a Comunicării strategice și analiza informațiilor. De aici s-a pornit către pașii înapoi pe care îi face strategia de luptă împotriva dezinformării, pentru a nu crea un dezechilibru nedorit în democrație.

 

Libertatea de exprimare este un drept

 

„Libertatea de exprimare este un drept, desigur, dar atunci când societatea este făcută să creadă că părerile unor oameni reprezintă majoritatea, este o modalitate de a manipula. Această luptă cu pandemia de știri false nu înseamnă să încercăm să demontăm orice știre falsă. Trebuie să avem o abordare corespunzătoare, astfel încât să nu afectăm libertatea de exprimare sau democrația. E greu să găsim o soluție”, a explicat oficialul european. De asemenea, Jurgis Vilcinskas, șef adjunct de divizie, Comunicare strategică și analiză a informațiilor, Serviciul European de Acțiune Externă, susține soluția gândirii critice. „Nu trebuie să construim adevărate Ministere ale Adevărului (autoritate opresivă descrisă în romanul „1984”,de George Orwell -  n.r.) prin ceea ce facem noi, ci să conștientizăm pericolul și lupta împotriva dezinformării. Trebuie să privim această chestiune de la nivelul acțiunilor individuale. Noi trebuie să fim cu toții responsabili, să verificăm sursele de informații și să decidem care este informația adevărată și care este falsă”, a precizat oficialul european.

 

Problema care s-a ridicat în legătură cu sistemele tehnologice de cenzurare a dreptului la liberă exprimare este incompatibilitatea dintre cenzură și democrație. De la acest aspect a pornit și Ioana Avădani (director, Centrul pentru Jurnalism Independent): „Nu trebuie să ne concentrăm pe combaterea fake news, pentru că nu putem demonstra valoarea de adevăr sau de fals a unei știri, iar drepturile omului nu includ valoarea de adevăr a unei știri”. Mulți au ajuns la concluzia că nu se poate cere excluderea din spațiul public a oricărei alternative sau chiar a întrebărilor pe care și le pot pune consumatorii de știri sau jurnaliștii în legătură cu orice subiect, în condițiile în care deja au fost erori pe care inteligența artificială le face în interpretarea unor aluzii, glume sau chiar în creația artistică. 

 

 

Biroul Parlamentului European din România a organizat, ieri, o dezbatere pe tema luptei împotriva dezinformării și a fenomenului „fake news”, la care au participat experți din mai multe domenii, prezentând posibile soluții pentru această luptă care s-a accelerat în ultima perioadă. 

 

Instituțiile europene vor să creeze platforme media unde să avem acces la informația corectă. S-a ajuns la concluzia că avem nevoie de o conștientizare clară a legăturii între dezinformare și stabilitatea proceselor democratice, pentru că dezinformarea are legătură directă cu securitatea.

 

Ideea nu este să combatem dezinformarea azi, ci să stimulăm, la nivelul fiecărui individ, capacitatea de a gândi critic și de a putea discerne, prin a adăuga la criteriile emoționale pe cele raționale, esențiale gândirii critice.

 

Ioana Avădani, director Centrul pentru Jurnalism Independent

 

Confuzii între știri false și dezinformare

 

Francisco Javier Zarzalejos Nieto, Membru al Parlamentului European (vicepreședinte al Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea), Grupul Partidului Popular European, a vorbit despre înființarea unei comisii speciale pentru Comunicare Strategică. „La nivelul Parlamentului European lucrăm intensiv pe această tematică și înființarea acestei comisii este un mesaj clar pentru evaluarea și reacția contra acestei amenințări. Sperăm să putem formula concluzii și recomandări pline de sens și utile, care să reprezinte un punct de plecare pentru hotărârile care urmează să fie adoptate atât la nivel european, cât și la nivelul fiecărei țări”, a explicat Zarzalejos Nieto. Acesta a explicat de ce trebuie să fim atenți la confuziile care se pot crea în definirea fenomenelor. „Trebuie să definim foarte clar ce înseamnă dezinformarea. Nu înseamnă știri false, pentru că acestea sunt subiectul de la care se pornește. Dezinformarea nu este informare greșită sau care să fi fost verificată. Oricare dintre noi putem răspândi informații false din greșeală, fără să fie vreun scop. Deseori vedem că acest lucru se întâmplă în sfera celebrităților. Dezinformarea are ca scop destabilizarea instituțiilor și subminarea mediului democratic dintr-o societate. Putem spune că dezinformarea a existat dintotdeauna, iar acum numim dezinformare lucruri pe care le-am fi numit propagandă. Dezinformarea este mult mai sofisticată, pentru că integrează și elemente adevărate, exagerări și omisiuni”, a mai adăugat oficialul european.

 

Finanțarea jurnaliștilor corecți

 

Victor Negrescu, membru al Parlamentului European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, a vorbit despre nevoia de a atrage mass-media în parteneriat în lupta împotriva dezinformării, prin finanțarea unor proiecte de „școlarizare” a jurnaliștilor – un astfel de proiect, în valoare de 600.000 de euro, derulează chiar oficialul român, în vederea selectării informației corecte pe care presa să o livreze „beneficiarului”. „Dezinformarea se bazează, în primul rând, pe faptul că nu ajunge informația corectă la beneficiari – la cetățeni. În această logică, mai ales în spațiul online, vedem un aflux de informații care ne induc anumite reacții (...) Avem nevoie de o participare activă din partea societății civile, a presei, pentru combaterea dezinformării la nivel european, ca informația să ajungă corect și într-o manieră corespunzătoare. Coordonarea la nivel european reprezintă un lucru absolut necesar”, a spus Negrescu, amintind că Facebook și Instagram au creat un sistem de „fact check” foarte performant. Și Alina Bârgăonu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Științe Politice și Administrative, susține nevoia introducerii unor „soluții de natură tehnologică”, pentru eliminarea știrilor false. „Facebook are foarte multe instrumente la dispoziție, legate de inteligența artificială, pentru a da jos conținutul care e foarte dăunător pentru sănătate. Facebook a făcut aceste lucruri într-o manieră foarte consistentă, în spațiul american (...)”, a explicat expertul în combaterea dezinformării și „fake news”.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 




Alertă la Călărași. Scurgere de gaze la Spitalul Județean

Alertă la Călărași. Scurgere de gaze la Spitalul Județean
Autoritățile sunt în alertă, după ce s-a constatat o avarie la instalația aparatului RMN al Spitalului Județean de Urgență din Călărași. Din cauza defecțiunii are loc o scurgere de...

LOTO: Report de 20,8 milioane de lei la Jocker. 2,48 milioane de lei la Noroc

LOTO: Report de 20,8 milioane de lei la Jocker. 2,48 milioane de lei la Noroc
La extragerile loto de astăzi este report la categoria I Joker de peste 20,8 milioane de lei și de 2,48 milioane de lei la Noroc, transmite Loteria Română. La Loto...

Nădlac iese din carantină. Orașul intră în scenariul roșu

Nădlac iese din carantină. Orașul intră în scenariul roșu
Carantina va fi ridicată din această seară, de la ora 22.00, în orașul Nădlac, după ce a fost instituită din 14 februarie, transmite Prefectura Arad.  Propunerea a fost făcută în urma unei analize a...

UPDATE Accident cumplit în Capitală. Două fetițe au fost spulberate de pe trotuar. Șoferița audiată

UPDATE Accident cumplit în Capitală. Două fetițe au fost spulberate de pe trotuar. Șoferița audiată
Galerie Foto UPDATE Șoferița autoturismului care a provocat accidentul din sectorul 2 al Capitalei, în urma căruia au decedat doi copii, a fost audiată de poliție timp de 3 ore.    Conducătoarea auto, în...

Tragedie la Spitalul din Constanța. Un pacient operat s-a aruncat de la etaj

Tragedie la Spitalul din Constanța. Un pacient operat s-a aruncat de la etaj
Un pacient de 79 de ani, operat la Spitalul din Constanța, s-a sinucis în această dimineață. Bărbatul avea cancer de colon și era contact al unui caz confirmat de COVID-19. Intervenția medicală a...

Al treilea val de COVID-19, în Europa. Ce măsuri pregătesc țările europene

Al treilea val de COVID-19, în Europa. Ce măsuri pregătesc țările europene
Numărul cazurilor zilnice de Covid-19 este din nou în creştere, la nivel global, iar mai multe ţări europene se pregătesc pentru al treilea val al pandemiei. Cehia revine la lockdown, iar Franţa se pregăteşte de...

UPDATE Tragedie la Vaslui. Ce se întâmplă cu cei doi copii arși cu ciorbă fierbinte

UPDATE Tragedie la Vaslui. Ce se întâmplă cu cei doi copii arși cu ciorbă fierbinte
În urma efectuării evaluărilor medicale la Spitalul Sf. Maria din Iași, fetița are o suprafață a corpului afectată de arsuri de până la 40%, iar băiatul este ars în proporție de 6%, la nivelul...

Rareș Bogdan, atac la adresa lui Dan Barna: Nu cred că e normal (...) să avem, unii dintre noi, un comportament care să semene cu comportamentul lui Adrian Năstase

Rareș Bogdan, atac la adresa lui Dan Barna: Nu cred că e normal (...) să avem, unii dintre noi, un comportament care să semene cu comportamentul lui Adrian Năstase
Europarlamentarul Rareș Bogdan a lansat un atac dur la prestaţia publică a liderului USR, Dan Barna. Liderul PNL a criticat ceea ce el a numit comportamentele de tip "Adrian Năstase" la unii lideri din...

Rafila: Tulpina nouă de COVID-19 circulă în toate județele. Ce spune de presupusa tulpină românească

Rafila: Tulpina nouă de COVID-19 circulă în toate județele. Ce spune de presupusa tulpină românească
Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, este convins că noua tulpină de coronavirus circulă în toate județele țării, însă nu peste tot s-a făcut secvențiere. În ceea ce privește...

Schimbare la scenariul roșu. Vor merge în mod fizic la cursuri

Schimbare la scenariul roșu. Vor merge în mod fizic la cursuri
Ministerul Educației va propune ca elevii din clasele a VIII-a și a XII-a să meargă în mod fizic la cursuri și în cazul în care școala intră în scenariul roșu, pentru că examenele naționale vor fi cu...

Raluca Turcan: Bugetul asigurărilor sociale pentru acest an este cu 10% mai mare decât în 2020

Raluca Turcan: Bugetul asigurărilor sociale pentru acest an este cu 10% mai mare decât în 2020
Bugetul asigurărilor sociale pentru acest an este cu 10% mai mare decât cel de anul trecut și cu 20% mai mare decât cel alocat în 2019, anunță ministrul Muncii, sâmbătă, după ce bugetul Ministerului Muncii a...

Firea acuză USR-PLUS că au respins alocarea a 100 de milioane de euro pentru căldura bucureștenilor

Firea acuză USR-PLUS că au respins alocarea a 100 de milioane de euro pentru căldura bucureștenilor
Senatorul PSD Gabriela Firea a declarat că amendamentul depus la proiectul de buget care vizează alocarea a 100 de milioane de euro pentru modernizarea CET-urilor, a fost respins. Ea îi acuză pe parlam...

Fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, și-a achitat datoria de 4,4 milioane de euro la fisc

Fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, și-a achitat datoria de 4,4 milioane de euro la fisc
Fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, și-a plătit datoria la fisc cu ajutorul împrumuturilor primite de la prieteni. Aceasta se ridică la 4,4 milioane de euro, scrie AFP.  Juan Carlos se află în exil la...

Restricții severe în Noua Zeelandă din cauza unui nou caz de COVID-19

Restricții severe în Noua Zeelandă din cauza unui nou caz de COVID-19
Autoritățile din Noua Zeelandă va reintroduce izolarea în case a populației din Auckland, cel mai mare oraș al țării, din cauza confirmării unei infecții cu COVID-19, transmite DPA. "Știu...

Planul de redresare economică al SUA naște dispute în Congresul SUA

Planul de redresare economică al SUA naște dispute în Congresul SUA
Planul de redresare economică după pandemia cu coronavirus a fost adoptat în Camera Reprezentanților a Statelor Unite, deși măsurile sunt costisitoare și prost gândite. Valoarea acestuia se ridică la...
Serviciul de email marketing furnizat de