Studiu. Dispariția românilor din Harghita și Covasna în 20 de ani

Reprezentanţi ai societăţii civile româneşti din Covasna şi Harghita, prezenţi joi la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, au tras un semnal de alarmă cu privire la pericolul ca învăţământul în limba română din localităţile etnic mixte din cele două judeţe să se desfiinţeze, iar parohiile ortodoxe să rămână în viitor fără niciun credincios, pe fondul scăderii numărului membrilor comunităţilor româneşti din zonă.

Printre participanţi s-a numărat şi directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, care a arătat că populaţia românească din această zonă a scăzut într-un procent mai mare decât cea maghiară. La recensământul din 2011, în cele două judeţe locuiau 84.217 români, faţă de 103.534 la recensământul din 2002. „În Covasna, populaţia totală a judeţului a scăzut cu 7%, populaţia de etnie maghiară a scăzut cu acelaşi procent, 7%, iar populaţia de naţionalitate română a scăzut cu 12%", a precizat Lăcătuşu.

„Dacă în mediul rural, principala cauză a scăderii populaţiei româneşti o constituie îmbătrânirea populaţiei şi sporul natural negativ, în mediul urban, principala cauză este lipsa locurilor de muncă şi, în cazul oraşelor, lipsa perspectivelor de realizare profesională, ca român (...). În acest context, o problemă majoră o reprezintă situaţia viitoare a parohiilor ortodoxe din localităţile etnic mixte, cu un număr mic de credincioşi, care riscă ca în următorii ani să rămână fără niciun enoriaş. Cele mai mari greutăţi ale învăţământului în limba română din judeţele Covasna şi Harghita sunt cauzate de scăderea numărului de elevi şi asigurarea funcţionării claselor sub efectiv, precum şi lipsa, din ce în ce mai mare, a profesorilor români calificaţi", a afirmat dr. Lăcătușu.

În regiunea HarCov, majoritatea localităților au comunități românești mici și foarte mici, adică de sub 100 de locuitori. Dacă procesul de depopulare va continua, în viitorii 20-30 de ani populaţia românească din cele mai multe așezări etnic mixte "se va diminua drastic, mergând până la dispariţie".

Conform unui raport prezentat la Universitate de Vară, deja nu mai există învăţământ în limba română în oraşele Băile Tuşnad, Vlăhiţa şi Baraolt şi în majoritatea localităţilor rurale cu populaţie etnic mixtă.

A XVI-a ediție a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului are ca temă "România şi românii de pretutindeni, în anul Centenarului Marii Uniri". Participă cursanţi din ţară, dar şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai statului român, ai societăţii civile, politicieni.