Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sezonul de gripă a debutat cu aproape o lună mai devreme, în acest an, iar spitalele din mai multe țări din vestul Europei sunt deja copleșite de numărul mare de îmbolnăviri, provocate de o tulpină nouă, mai contagioasă, a virusului gripal A(H3N2), care afectează în special copiii și tinerii.
Și în România numărul îmbolnăvirilor se dublează deja de la o săptămână la alta, fiind raportate încă de joia trecută peste 3.000 de cazuri de gripă clinică, de aproape patru ori mai multe comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Experții în boli infecțioase spun că „super-gripa”, așa cum a fost denumită în mass-media internaționale, nu este un termen științific și virusul nu este mai agresiv decât în alți ani, dar se transmite mai ușor. De asemenea, formele grave și complicațiile pot fi evitate prin vaccinarea antigripală, iar specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) le recomandă celor din categoriile vulnerabile „să se vaccineze fără întârziere”.
În acest an, combinarea mai multor factori face ca sezonul gripal să fie mai greu de gestionat pentru spitalele din mai multe țări, atât din Europa, cât și de peste Ocean.
În primul rând, gripa a apărut cu o lună mai devreme decât în anii precedenți și s-a răspândit rapid atât la nivel European - în Marea Britanie, Spania, Franța sau Germania, unde s-au înregistrat mult mai multe îmbolnăviri decât în aceeași perioadă a anului trecut -, cât și în SUA, Canada sau Japonia. Practic, nivelul actual al spitalizărilor apare de obicei în luna ianuarie, dar acum se întâmplă cu o lună mai devreme.
Și în România sezonul de gripă a debutat mai devreme, fiind raportate la nivel național 3.018 cazuri de gripă clinică, număr dublu față de cel înregistrat în săptămâna precedentă (1.504) și de aproape patru ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut (794).
Subclada K a virusului gripal A, responsabilă pentru simptome mai puternice
Un alt factor este circulația subcladei K a virusului gripal A(H3N2), responsabilă pentru simptome mai puternice și cu debut brusc: dureri musculare și articulare, febră mare, tuse și stare generală alterată rapid.
„Virusurile gripale evoluează constant pentru a scăpa de sistemul nostru imunitar, motiv pentru care vaccinul antigripal trebuie actualizat regulat. În unii ani virusul suferă mai multe mutații decât în alții și, de obicei, suferă o schimbare majoră la fiecare patru-cinci ani. «Subtipul» gripei care domină anul acesta, numit gripa A/H3N2, există din 1968, iar în acest timp au avut loc peste o duzină de astfel de schimbări. Conform acestei definiții, vedem «super-gripă» la câțiva ani”, explică James Hay, expert în boli infecțioase, de la Universitatea Oxford.
Potrivit acestuia, situația nu este fără precedent și „se încadrează în intervalul la care oamenii de știință s-ar aștepta într-un sezon gripal greu”.
„Subclada K a virusului gripal A(H3N2) care circulă la nivel internațional a fost detectată și în România, primele rezultate ale secvențierii fiind comunicate de INCDMM Cantacuzino către INSP-CNSCBT în cursul zilei de 11/12/2025”, a transmis Institutul Național de Sănătate Publică, precizând că Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) evaluează riscul pentru populația generală a UE/SEE ca fiind moderat.
De ce sunt mai multe îmbolnăviri la copii și adolescenți
Potrivit prof. James Hay, copiii și adolescenții sunt mai predispuși să se infecteze din cauză că merg la școală/grădiniță, unde se răspândește mult și mai rapid, dar și pentru că sistemele lor imunitare sunt mai puțin experimentate în gestionarea virusurilor gripale.
„Adulții au, în general, o probabilitate mai mică de a se infecta, deoarece de obicei au rate mai scăzute de contact, iar sistemul lor imunitar are mai multă experiență cu gripa.
Totuși, persoanele peste 64 de ani sunt mai predispuse să aibă probleme de sănătate existente care le expun unui risc mai mare de boală severă dacă se infectează, iar sistemele lor imunitare au început să slăbească într-un proces numit imunosenescență.
Bebelușii sunt, de asemenea, expuși unui risc mai mare de boli severe, deoarece sistemele lor imunitare sunt încă nedezvoltate”, explică expertul, într-un articol publicat în The Conversation, precizând că „este posibil ca virusul din acest an să fi găsit o diferență de imunitate la copii, care nu este prezentă în alte grupe de vârstă”.
Chiar dacă subclada K nu a fost prinsă în vaccinul antigripal din acest an, vaccinurile din acest sezon oferă protecție eficientă împotriva gripei severe, deoarece virusul A (H3N2) se regăsește printre cele trei tulpini din vaccin, astfel că „vaccinarea rămâne cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru a te proteja”.
Recomandările specialiștilor INSP
Deși, de cele mai multe ori, este considerată o afecțiune banală, gripa este o boală infecțioasă foarte contagioasă, cu morbiditate și mortalitate semnificative, avertizează și specialiștii în boli transmisibile de la INSP. Potrivit acestora, vaccinarea antigripală este cea mai eficientă metodă prin care putem reduce riscul de a dezvolta forme severe de boală.
În contextul epidemiologic actual, INSP recomandă:
-
Persoanele eligibile pentru vaccinare, în special cele cu risc crescut de boală severă, ar trebui să se vaccineze fără întârziere.
-
Respectarea igienei mâinilor este deosebit de importantă, deoarece virusul gripal se transmite și prin contact cu obiecte contaminate cu particule virale.
-
Respectarea etichetei respiratorii: utilizarea batistei de unică utilizare când tușim sau strănutăm, cu aplicarea unui antiseptic pentru mâini sau spălarea cu apă și săpun sau strănutăm/tușim în unghiul pe care îl formează brațul cu antebrațul.
-
Evitarea aglomerației și purtarea măștii în spații închise (spre exemplu, în mijloacele de transport în comun).
-
Alimentație echilibrată care să includă proteine (dacă nu vă sunt contraindicate), deoarece „anticorpii cu care ne apărăm față de gripă se formează din proteine”.
-
Hidratarea corectă (2 litri de apă/zi) contribuie la menținerea bunei funcționalități a mucoasei respiratorii.
„Se așteaptă ca vaccinul să ofere în continuare protecție împotriva bolii severe, așa încât acesta rămâne un instrument vital de sănătate publică”, precizează INSP.
Miozita din gripă, o complicație mai frecventă în acest sezon. Ce trebuie să facă părinții
Deoarece camerele de gardă ale spitalelor de copii sunt deja pline cu copii care tușesc și au febră și se așteaptă la o creștere a cazurilor de gripă în săptămânile următoare, medicii atrag atenția și asupra unor complicații care pot să apară mai frecvent, în acest sezon, la copii, mai ales la băieți.
„Anul acesta se pare că gripa va veni cu o formă mai zdravănă. Deja este în plină epidemie o bună parte a Europei: avem vești din Anglia, avem vești din Germania, din Spania, spitalele sunt supraaglomerate cu cazuri de gripă, s-au închis școlile și foarte probabil că și la noi vom avea astfel de cazuri într-un număr exploziv foarte curând. Ce se întâmplă în gripă știm cu toții: începem să facem febră, avem frison și încep să ne doară mușchii, să avem dureri «de parcă suntem bătuți», cum ne place să spunem. Nu este nimic neobișnuit. O să mai avem și durere de cap, uneori și durere în spatele ochilor și lucrurile acestea ne țin cam vreo 5 zile, 7 zile, până începem să facem anticorpi și lucrurile dispar.
Dar se poate întâmpla, la un moment dat, ca unul dintre copiii noștri care face gripă să se trezească într-o zi să spună că nu mai poate să meargă și, culmea, este că aceste simptome apar atunci când senzația noastră este că el ar fi trebuit să fie mai bine, după 3-4 zile de evoluție a bolii, când febra a dispărut. Și, într-adevăr, el nu se poate ține pe picioare și nu poate să meargă. În cazuri mai severe, poate să apară și un alt simptom, respectiv copilul se spună că urinează din ce în ce mai greu sau chiar nu mai poate să urineze.
Acest lucru poate să apară mai frecvent la copiii de vârstă școlară, poate să apară mai frecvent la băieți, dar poate să apară și la fete. Ce se întâmplă cu copilul nostru în acest moment? El face ceea ce se numește miozită acută benignă din gripă. Miozita este o inflamație a mușchilor și această inflamație se datorează faptului că virusul determină un răspuns imunologic foarte puternic al acestor pacienți și acest răspuns imunologic ajunge să inflameze mușchii și din mușchii respectivi se eliberează, prin distrugere, o serie întreagă de proteine. Deci durerile pe care le avem atunci sunt datorate de regulă tocmai acestui răspuns imunologic foarte puternic”, explică dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic primar specializat în cardiologie și medicină internă, într-un filmuleț postat pe o rețea socială.
Chiar dacă aceste miozite nu sunt foarte frecvente, părinții trebuie să cunoască simptomele și să meargă cu copilul la medic, „pentru că lucrurile se pot complica”, ajungând chiar la blocarea rinichilor, subliniază medicul.
Tratamentul este cel specific în gripă, la care se adaugă hidratarea, uneori intravenoasă, pentru a nu se ajunge la insuficiență renală și chiar la dializă, iar recuperarea este completă, în decurs de câteva zile: „Miozita acută benignă asociată gripei este o complicație rară, dar dacă apare este importantă și trebuie să o recunoaștem. (…) Deși această complicație poate să fie foarte gravă, evoluția poate să fie excelentă prin tratamentul pe care copilul poate să-l facă în spital”.
Potrivit medicului, prin vaccinarea copiilor se pot evita formele severe de gripă și riscul de a face această complicație.
„Să fim atenți la ceea ce ne spune copilul și, în momentul în care spune că el nu poate să meargă, că-l dor mușchii, să-l credem și să-l ducem imediat la doctor”, spune Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu
Citește pe Antena3.ro
