Masa monetară (M3) se debancarizează accelerat. Ceea ce e tot una cu a spune că numerarul în afara băncilor bate record după record. Între august 2014 şi august 2015, a crescut cu 15,3%, de la 38,01 la 43,83 miliarde de lei (sau 16,71% din M3).
Dar ce se întâmplă, de ce se înmulţeşte numerarul, vădind virarea economiei în sfera neînregistrată, deşi ANAF nu mai pridideşte cu controalele, iar plăţile cash au fost limitate - din mai 2015 - la companii şi populaţie? Fiindcă menajele-s supraîndatorate, şi mărirea poverii fiscale, în 2014, a înrăutăţit problema. În contrast cu reducerea TVA la alimente de la 1 iunie 2015, măsura ce ar trebui să detensioneze situaţia.
Bine, dar dacă există o legătură între extensia cash-ului şi supraîndatorare de ce numerarul a continuat să crească în iulie-august, după micşorarea TVA, din iunie? Pentru că impactul unor măsuri, pozitive sau negative, nu se transmite instantaneu în economia românească. Nu e ca-n Statele Unite, care au pieţe şi instrumente, ce aduc rapid anticipaţiile în prezent.
Iar acesta e un motiv serios pentru a ne întreba dacă n-am fi ajuns oricum la deflaţie. Adică, dacă supraîndatorarea n-a reprimat, de fapt, cererea înainte de a se resimţi efectul scăderii taxelor pe consum. Dar, noroc că acestea s-au redus, ca să existe un vinovat de serviciu pentru deflaţie.Fenomen, care nu trebuie, însă, anatemizat, fiindcă ieftineşte materiile prime, scade costul capitalului şi oferă mărfuri la preţuri mai apropiate de puterea de cumpărare.