Bacalaureatul Internaţional, o alternativă educaţională

Creat în anii ’60 pentru copiii de diplomaţi, care nu stăteau suficient timp într-o ţară ca să se poată acomoda cu sistemul educaţional de acolo şi de fiecare trebuia s-o ia mereu de la capăt atunci când se mutau în alt stat, Bacalaureatul Internaţional (BI) reprezintă o alternativă educaţională ce uşurează accesul elevilor români la facultăţile din străinătate. Este un program prin care tinerii aflaţi în ultimii doi ani de liceu îşi aleg şase materii pe care le vor studia intensiv. La încheierea liceului, timp de o lună, cei care au optat pentru BI vor susţine şase examene scrise la cele şase materii alese, dar şi lucrări de cercetare şi creaţii originale. Nu se copiază la examene, iar lucrările scrise sunt corectate în alte şcoli din reţeaua IB, pentru a evita nepotismele şi favorurile. Absolvenţii de liceu care obţin o diplomă după susţinerea Bacaureatului Internaţional se pot înscrie la orice universitate din ţările care fac parte din acest program. În prezent, există peste 3.200 de unităţi de învăţământ, în 145 de ţări, ce permit finalizarea studiilor prin Bacalaureatul Internaţional. Deşi nu este recunoscut de toate universităţile, BI este mult mai acceptat în străinătate decât bacalaureatul românesc. Elevii români care vor să urmeze studii superioare în străinătate trebuie să susţină mai multe examene pentru echivalarea diplomei de bacalaureat tradiţional, în funcţie de ţara în care vor să studieze.

Încercări eşuate de legalizare a BI
În România, există doar câteva unităţii educaţionale acreditate pentru susţinerea BI, majoritatea private, existând însă şi o şcoală de stat, respectiv Colegiul Ştirbei din Călăraşi. Ministerul Educaţiei nu a recunoscut legal acest program, deşi au existat şi există mai multe iniţiative legislative pentru recunoaşterea BI în şcolile publice din România, precum şi o petiţie publică. Astfel, diferite variante ale Legii Educaţiei Naţionale (forma înaintată de MECTS şi aprobată de Guvernul României – 12 aprilie 2010; forma aprobată de Camera Deputaţilor din Parlamentul României – 19 mai 2010; forma iniţială pe care Guvernul României a decis asumarea răspunderii asupra Legii Educaţiei Naţionale – 12 octombrie 2010), conţineau un articol referitor la introducerea programelor BI în şcolile de stat din România. Acest articol prevedea că “absolvenţii clasei a X-a pot urma programul de diplomă al Bacalaureatului Internaţional, în conformitate cu metodologia Organizaţiei Bacalaureatului Internaţional, cu asumarea costurilor corespunzătoare. Diploma obţinută în urma promovării Bacalaureatului Internaţional este recunoscută şi conferă aceleaşi drepturi cu diploma obţinută în urma promovării examenului naţional de bacalaureat”.

Un nou proiect de lege
Pentru sesiunea legislativă din această toamnă, deputatul PSD Cătălina Ştefănescu va pregăti un nou proiect de lege ce va reglementa recunoaşterea BI de Ministerul Educaţiei şi de toate unităţile şi instituţiile de învăţământ din România, precum şi reducerea hăţisului birocratic al acreditării. Actul normativ va avea la bază reglementări dintr-o iniţiativă mai veche a deputatului PSD ce vor fi îmbunătăţite în urma unor discuţii cu Ministerul Educaţiei şi a negocierilor cu grupurile parlamentare ce-l vor susţine la dezbaterile şi votul din forul legislativ. Conform acestei iniţiative, diplomele obţinute în urma parcurgerii cursurilor şi evaluării din Programul de diplomă din cadrul bacalaureatului internaţional conferă aceleaşi drepturi ca diploma obţinută în urma promovării examenului naţional de bacalaureat.

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost condamnată la 25 de ani de închisoare după ce s-a aflat ce făcea cu elevii. Are și un copil cu un elev de 12 ani