Vrem doar diplome sau vrem să fim pregătiţi pentru viaţă?

Rezultatele dezastruoase din ultimii la examenul de bacalaureat reprezintă un semnal de alarmă cu multe semnificaţii atât pentru părinţi şi copii, cât şi pentru sistemul educaţional din România şi factorii de decizie. De cele mai multe ori aceste rezultate au fost puse pe seama dezinteresului faţă de şcoală a noii generaţii, preocupată mai mult de distracţie, modă, gadgeturi decât de propria educaţie. Dar aceste rezultate pot fi şi efectul lipsei de orizont al celor ce termină un liceu şi ajung să îngroaşe rândurile la oficiile de şomaj, al celor obligaţi să înveţe ceva anume doar pentru că au fost forţaţi de împrejurări şi nu pentru că aveau vocaţie sau al celor care s-au bazat mai mult pe memorie decât pe exploatarea propriilor calităţi. Nu de puţine ori a fost însă şi rezultatul celor care voiau să treacă prin liceu doar pentru o diplomă, pentru a fi în trend sau pentru a respecta o tradiţie în familie. Motiv pentru care am asistat la transformarea sălilor de examen în adevărate fortăreţe supravegheate video sau la elevi şi profesori săltaţi cu autobuzul şi duşi la DNA pentru că cineva s-a gândit că şi diploma poate fi o marfă. Şi aşa s-a ajuns ca în goana după note şi diplome să avem doar multe note, multe diplome, şomeri pe măsură, şi nu oameni bine pregătiţi, profesionişti, care să aducă plusvaloare prin exploatarea calităţilor pe care le au.

În plus, nemulţumiţi de oferta educaţională din sistemul public, mulţi tineri valoroşi optează pentru studii în străinătate sau se orientează către şcoli private ce le deschid alte orizonturi decât cele oferite de sistemul de învăţământ românesc tradiţional, cum este Bacalaureatul Internaţional. Aşa s-a ajuns să asistăm neputincioşi la un adevărat exod al creierelor, în timp ce, în ţară, de la an la an, se simte tot mai acut lipsa de specialişti, şi în tot mai multe domenii.

Învăţământul profesional, “soluţia corectă”
Nici anul acesta semnalele privind rezultatul de la examenul naţional de bacalaureat nu sunt prea optimiste, chiar dacă primele date indică o situaţie mai bună decât anul trecut. Totuşi, guvernanţii au făcut un prim pas pentru redresarea situaţiei. Pentru anul 2014-2015, au fost majorate cifrele de şcolarizare în învăţământul profesional şi postliceal, iar cifrele pentru învăţământul gimnazial şi liceal au scăzut, conform evoluţiei demografice. Astfel, au scăzut cu câte 20.000 cifrele de şcolarizare din învăţământul gimnazial şi liceal şi au crescut cu 30.000 de locuri cele pentru învăţământul profesional şi cu 5.000 cele la postliceal. Mai mult, premierul Ponta a declarat că învăţământul profesional este soluţia corectă. “Şcoala românească trebuie să pregătească viitori studenţi, doctoranzi, cercetători, dar trebuie să pregătească în egală măsură tineri capabili să răspundă aşteptărilor pieţei muncii şi noilor tehnologii. Am avut plăcerea de a participa la mai multe evenimente în acest an, de pornire a noi investiţii, de creare de locuri de muncă. Toţi mi-au spus acelaşi lucru: avem încredere în România, vrem să investim aici, avem nevoie de o forţă de muncă care să fie calificată pentru ceea ce înseamnă industria, economia în anii care urmează. Pentru acest lucru, am considerat că dezvoltarea învăţământului dual, învăţământului profesional este soluţia corectă. Am mers acolo unde acest sistem dual are o veche tradiţie şi, mai ales, o eficienţă extraordinară. Am mers şi am semnat un acord de parteneriat cu Landul Baden Wurtenberg, în Germania, şi cu Austria, cele două zone în care acest tip de învăţământ are o tradiţie şi un succes extraordinar”, a declarat recent premierul Ponta.
 

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost condamnată la 25 de ani de închisoare după ce s-a aflat ce făcea cu elevii. Are și un copil cu un elev de 12 ani