Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toamna este anotimpul ideal pentru turismul de business, dar şi pentru escapade în împrejurimile marilor oraşe. Vizitarea cetăţilor şi a bisericilor fortificate săseşti este combinaţia perfectă pentru cei care vizitează cele mai atractive oraşe din centrul României, Sibiu şi Braşov. O excursie de o zi în împrejurimile celor două foste cetăţi medievale, Kronstadt şi Hermannstadt, oferă imaginea completă a istoriei acestei zone a ţării, care poate concura cu orice altă destinaţie culturală a Europei. Iar lucrările din ultimii ani care au scos la lumină mai multe construcţii medievale din judeţele Braşov şi Sibiu au venit în completarea ofertei turistice a României
Zeci de mii de turişti români şi străini aleg în fiecare an circuite care îmbină contemporaneitatea cu istoria medievală, dar şi turismul de business cu cel cultural, pornind din Braşov sau din Sibiu către cetăţile şi bisericile fortificate transilvane. Din ce în ce mai multe cetăţi ţărăneşti din perioada medievală au fost scoase la lumină în Transilvania şi redate circuitului turistic. Cea mai cunoscută este cetatea Sighişoara, singura care încă este locuită, de sute de ani, dar foarte aproape este şi Cetatea Rupea, din judeţul Braşov, care îşi primeşte acum turiştii, după ce a fost reabilitată, cu fonduri europene. Vizitatorii se pot bucura de posibilitatea de a înţelege istoria acestor locuri şi la Muzeul de Etnografie din centrul oraşului Rupea, unde expoziţiile permanente de costume, unelte şi obiecte de mobilier spun povestea Transilvaniei locuite de români, saşi şi secui, timp de sute de ani. Din anonimat a ieşit recent şi cetatea Saschiz, din judeţul Mureş, pentru care se vor începe curând lucrările de reabilitare. „Valoarea contractului de restaurare este de circa 1,8 milioane de euro. În paralel, au obţinut fonduri şi cei de la Biserica Evanghelică, pentru reabilitarea turnului bisericii fortificate. Avem deja pensiuni şi se simte un început pentru turismul local, dar deocamdată avem doar 60 delocuri de cazare. Localitatea Saschiz este sit UNESCO”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, primarul localităţii Saschiz, Ovidiu Şoaită. Numărul mic de locuri de cazare nu i-a descurajat pe cei care au ales să viziteze localitatea Saschiz în ultimii doi ani. La competiţiile de ciclism organiate aici participă peste 2.000 de concurenţi, iar aceste evenimente au crescut foarte mult vizibilitatea localităţii şi mai ales a cetăţii medievale şi a bisericii săseşti care veghează la poalele dealului. Mulţi dintre cei care au participat la competiţii au stat în corturi, în zone special amenajate, iar Primăria a ajutat organizatorii, pentru a atrage cât mai muşţi turiştim chiar înainte de a fi renovată cetatea medievală. Deja celebrul concurs de ciclism este organizat în fiecare an de fundaţia ADEPT Transilvania, aceeaşi care a dezvoltat şi comunca Viscri. “Turnul cetăţii intră în renovare chiar în această perioadă. Biserica a fost reabilitată. Contractul pentru reabilitarea cetăţii a fost câştigat şi sunt în proceduri pentru achiziţii, dar va dura ceva mai mult, pentru că este sit UNESCO. Primăria ajută foarte mult şi evenimentul pentru biciclişti şi avem noroc de un primar care e trup şi suflet alături de tot ce facem la Saschiz”, spune Cristi Gherghiceanu, reprezentantul ADEPT Transilvania. Tot în apropiere, dar în judeţul Braşov a fost scoasă la lumină, de anul trecut, Feldioara, o altă cetate medievală care acum a mărit circuitele turistice din judeţ. Investiţia a fost făcută de Consiliului Judeţean Braşov. „Proiectul a durat cinci ani, iar Consiliul Judeţean Braşov a alocat 12 milioane de lei pentru reabilitare, lucrările fiind făcute de o firmă de la Cluj”, a explicat, pentru Jurnalul, Sorin Taus, primarul localităţii Feldioara.
Pe urmele cavalerilor teutoni
Cele mai multe cetăţi medievale ţărăneşti şi biserici fortificate sunt în judeţul Braşov. Cei care aleg o excursie de o zi, într-o deplasare de business la Braşov, pot porni pe urmele cavalerilor teutoni, care au construit Kronstadt, apoi pot merge mai departe, pe urmele istoriei, vizitând împrejurimile. Din vechea cetate a Braşovului au mai rămas astăzi Turnul Alb, Turnul Negru, Cetăţuia, Bastionul Ţesătorilor, vechile porţi şi Biserica Neagră. Ordinul Cavalerilor Teutoni a construit în Ţara Bârsei numeroase cetăţi de lemn fortificate, în cei 14 ani de şedere, cu sprijinul localnicilor, printre acestea numărându-se Feldioara, Cetatea Neagră sau Cetatea Crucii. Primele localităţi înfiinţate de teutoni au fost puternic dezvoltate, iar urmele acestei civilizaţii se pot observa şi astăzi, la Braşov, Codlea, Râşnov sau Prejmer. Ultima enumerată este o biserică fortificată unică, unde comunitatea de saşi îşi organiza retragerea, în caz de asediu. Fiecare familie avea în biserica fortificată de la Prejmer câte o încăpere unde se putea adăposti, dar unde îşi putea depune şi provizii suficiente pentru a rezista mai mult timp unui asediu. Prejmer este una dintre cele mai vizitate biserici fortificate din Transilvania. Foarte apreciată de vizitatori este şi cetatea Râşnov, care a fost salvată de lucrările făcute iniţial, cu zece ani în urmă, şi care au fost la un pas de a distruge monumentul istoric. Dar cetatea este astăzi unul dintre cele mai importante puncte de oprire pentru mii de turişti, în fiecare zi, iar localitatea turistică Râşnov se dezvoltă din ce în ce mai mult. Un circuit pe care-l aleg foarte mulţi este de la Braşov spre Prejmer, Rupea şi Râşnov, iar pentru cei care vor să meargă mai departe, pe urmele cetăţilor şi bisericilor medievale, drumul continuă spre Saschiz şi Sighişoara sau chiar mai deaprte, către cetatea Devei, până la Castelul Huniazilor, de la Hunedoara.
Destinaţii de business şi de city break
Marile oraşe ale României reprezintă puncte importante de atracţie pentru oamenii de afaceri şi pentru companii, în general. Deşi este greu de stabilit cu exactitate un top al destinaţiilor preferate de turiştii români şi străini pentru segmentul de business, cifrele din statistici plasează pe locul al doilea, după Capitală, Sibiul, care s-a remarcat drept primul oraş turistic internaţional al României, datorită faptului că, în 2007, a fost Capitală Culturală a Europei. Judeţul Sibiu a fost vizitat anual de peste 160.000 de turişti anual. „Imediat după Capitală, Sibiul şi Braşovul sunt în topul oraşelor în care se face turism de business, dar şi în topul destinaţiilor city break. Atât datorită aderării României la Uniunea Europeană, cât şi datorită creşterii numărului de legături aeriene şi, nu în ultimul rând, a dezvoltării turistice, unele oraşe ale ţării noastre s-au dezvoltat foarte mult pe acest segment de piaţă. Analizele făcute de agenţiile de turism arată că un procent important din totalul numărului de înnoptări este adus de turismul de business şi de city break, 50-55% fiind turismul de business şi 25% city break, în ultimii trei ani”, spune consultantul în turism Traian Bădulescu. Pentru cei care aleg să se cazeze în marile destinaţii pentru turismul de afaceri şi să pornească în circuite zonale, un mare ajutor a venit din partea investiţiilor care au crescut semnificativ numărul locurilor de cazare, din 2008 până astăzi. Investiţiile făcute în ultimii ani sunt foarte importante pentru turismul de businesss, care reprezintă cel mai important segment de nişă în turism. “Sibiul are mai multe hoteluri de lanţ: Hilton, Ramada, Ibis, Golden Tulip, foarte căutate pentru turismul de afaceri. Pe locul al treilea în topul destinaţiilor de business, după Bucureşti şi Sibiu, se află Braşovul, iar judeţul Braşov a primit anual peste 200.000 de turişti străini, în ultimii doi ani. Din păcate, Braşovul încă nu are aeroport, iar cei mai mulţi dintre turiştii străini care doresc să viziteze oraşul aterizează pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti”, mai spune Traian Bădulescu.
Sibiu are hoteluri, pensiuni, vile şi hosteluri pentru toate buzunarele, iar în apropiere are vestita zonă de turism rural Mărginimea Sibiului şi Muzeul Astra. În plus, Sibiu are mai multe hoteluri de lanţ: Hilton, Ramada, Ibis, Golden Tulip.
Citește pe Antena3.ro
Traian Bădulescu, specialist în turism
