Conacele boierilor români erau, deunăzi, locuri la care oamenii obişnuiţi aveau cu greu acces. Astăzi, consolidate, restaurate şi ridicate la rangul de pensiuni sau hoteluri, vechile conace ale familiilor boiereşti de odinioară îşi deschid porţile şi pentru drumeţi şi pentru cei dornici de o experienţă cu totul deosebită, cu un aer atemporal, greu de reprodus de aglomeraţiile urbane din marile metropole. Oaspeţii sunt, de cele mai multe ori, plăcut impresionaţi de ceea ce văd, iar aceste locuri, aflate departe de tumultul oraşelor, îmbină istoria cu modernul şi invită la relaxare.
Sătui de aerul de serie al camerelor din hoteluri, turiştii români, dar şi cei străini, au început, în ultimii ani, să se reorienteze şi către altfel de soluţii de cazare şi să caute alt gen de experienţe, departe de destinaţiile arhicunoscute. Numărul doritorilor de astfel de vacanţe este în creştere, de multe ori încurajaţi şi de agenţiile de turism să petreacă o vacanţă „boierească”. Directorul general al Ovi Travel, Raluca Ioana Dumitru, spune că sunt multe persoane interesate de „o vacanţă altfel în România, undeva la ţară, la o pensiune, departe de aglomeraţia oraşelor. Sunt destul de puţini cei care ne cer din start un sejur la conac”. Agenţiile de turism autohtone explică faptul că, deşi nu există un profil standard al celor care aleg o vacanţă de acest gen, există unele trăsături comune care pot fi subliniate. „Din experienţa noastră de până acum, îi putem împărţi în mai multe categorii: cei care nu mai vor să evadeze pentru un weekend în zona Bran-Moeciu sau oriunde pe Valea Prahovei, cei care vor să descopere Transilvania dintr-o altă perspectivă, cei care au fost deja în Scoţia, la ţară, şi vor să vadă cum este turismul de acest gen şi la noi şi, nu în ultimul rând, expaţii”, explică Raluca Ioana Dumitru. În plus , mai spune ea, cel puţin în ultimii doi ani, balanţa se împarte egal între românii şi străinii care doresc să stea la o veche casă boierească. „Noi am avut până acum expaţi italieni şi germani, angajaţi ai unor companii, care au ales vacanţa la conac. Dar şi românii au început să caute astfel de destinaţii turistice, după ce mass media au promovat cu insistenţă proprietatea de la Viscri a Prinţului Charles al Marii Britanii”, argumentează Dumitru.
Vacanţele la conac sunt nişate, mai ales din cauza numărului mic de camere pe care le pun la dispoziţie, însă touroperatorii spun că, odată cu creşterea numărului de unităţi renovate, vor fi şi mai mulţi turişti care se vor îndrepta spre aceste zone. Iar proprietarii conacelor se întrec în a reda cât mai fidel spiritul epocilor în care acestea au fost construite, cu poveştile lor speciale, tocmai pentru ca oaspeţii lor să simtă luxul şi răsfăţul unei lumi demult apuse.
1 Conacul Apafi de la Malancrav, Sibiu
Povestea conacului construit pe drumul dintre Sighişoara şi Mediaş începe în urmă cu câteva secole, când principele ungur Mihály Apafi, împreună cu soţia sa, Clara, au decis să ridice conacul ca reşedinţă de familie. Detalii despre evoluţia construcţiei casei se găsesc la Budapesta, explicaţia posibilă pentru acest lucru fiind faptul că această reşedinţă a aparţinut mai întâi lui Apafi şi apoi familiei Bethlen. Mai târziu, conacul ajunge însă în mâinile unui ţăran sărac, după care, la începuturile secolului al XX-lea, este vândut bisericii. După instalarea regimului comunist, în 1947, conacul a fost confiscat şi transformat în casă de cultură. Restaurarea şi renovarea conacului s-a făcut de către o fundaţie aflată sub patronajul Prinţului Charles. Conacul a fost redeschis publicului în 2007 şi este format din cinci dormitoare, o sufragerie şi o bibliotecă plină de cărţi foarte vechi. Cazarea costă aproximativ 100 de euro pe noapte.
Citeste si despre alte conace
Citeste si
Care sunt cele mai frumoase muzee din lume
Vacanţă în patria gurmanzilor
Sfaturi utile pentru a avea o vacanţă reuşită de revelion în străinătate
De ce nu vin turistii straini in Romania de Revelion