Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vă propunem în ediţia aceasta a Jurnalului de călătorie un voiaj în triunghi prin Sicilia de Vest. E o zonă relativ uşor accesibilă (la două ore de zbor Bucureşti-Palermo), generoasă şi încă nesufocată de turismul de masă multinaţional. Punctul de plecare este Palermo, unde putem ajunge pe calea aerului din orice parte a lumii, inclusiv prin sistemul low-cost. Dacă nu vrem să rămânem în Palermo, ne putem stabili domiciliul de vacanţă la Trapani, la Marsala sau la San Vito lo Capo, în funcţie de scopul principal al vacanţei noastre. Dacă vrem mai mult plajă şi distracţie, căutăm o cameră la San Vito lo Capo. Dacă ne interesează să călătorim în interiorul Siciliei, alegem Trapani sau Marsala.
Segesta
Primul punct dintr-un traseu de trei zile este consacrat istoriei şi se cheamă Segesta. Segesta se află la circa 80 km de Palermo. Drumurile pe coasta de vest a Siciliei sunt foarte bune, majoritatea traseului putând fi parcurs pe autostradă. La Segesta a fost construit în Antichitate un edificiu impunător, considerat drept una dintre marile enigme ale lumii antice. Construcţia de formă dreptunghiulară este, de fapt, un templu grecesc, cu coloane. După ridicarea colonadelor, templul a rămas incomplet, probabil din cauza ocupării cetăţii de carataginezi în 409 î.H. Nu există nici o indicaţie cu privire la cultul sau la zeul în onoarea căruia a fost construit.
Nu departe de Segesta s-au găsit însă fosilele elefantului sicilian preistoric, de la care se crede că s-au inspirat anticii pentru a-l descrie pe Ciclop, personajul cu un singur ochi. Într-adevăr, elefantul sicilian avea o singură cavitate nazală, aflată în frunte, ceea ce permite o astfel de aserţiune.
San Vito lo Capo
Al doilea punct de reper pe care vi-l propunem în vestul Siciliei este staţiunea San Vito lo Capo, aşezată la poalele Muntelui Cofano, cel care înaintează, îndrăzneţ, până aproape de mare, lăsând, totuşi, o întindere de nisip de culoare albă, cu un farmec inegalabil. San Vito lo Capo e, se spune, cea mai frumoasă staţiune din vestul Siciliei. Localitatea San Vito lo Capo e şi ea foarte pitorească. Ea înconjoară fortul medieval transformat, între timp, în sanctuar dedicat Sf. Vito. Pe lângă casele tradiţionale ale pescarilor şi cafenelele deschise, în sezon, zi şi noapte, San Vito lo Capo se mândreşte cu Festivalul Cus-Cus-ului care are loc aici în fiecare septembrie. Manifestarea e mai mult decât o expoziţie gastronomică, ea este şi o ocazie de a face schimburi culturale. Din Maroc până în Coasta de Fildeş, din Senegal până în Tunisia, toate ţările din lume care cultivă tradiţia gastronomică a cus-cus-ului vin la acest concurs care premiază cel mai bun cus-cus.
Marsala
Închidem triada călătoriei noastre la Marsala, unde ajungem, de la San Vito lo Capo, pe coasta Mediteranei, prin Trapani (despre care vom vorbi într-o ediţie viitoare), circa 80 de kilometri. Primul lucru care ne impresionează la Marsala este laguna, considerată cea mai mare din Sicilia şi una dintre cele mai importante zone umede din lume. Un alt spectacol este cel al insulelor din largul Marsalei: Isola Longa, Santa Maria, Schola şi Mozia, care deschid orizontul pentru asfinţituri memorabile. Insula Mozia este excepţională şi prin reperele sale istorice. Aici se află una dintre cele mai importante aşezări punice din Mediterana. Ascunsă sub numele de San Pantaleo timp de secole, insula a fost scoasă la lumină în 1875 de Joseph Whitaker, un bogătaş care a făcut excavaţii arheologice şi a descoperit aşezările feniciene. Acum, Vila Whitaker a devenit muzeu şi adăposteşte cea mai mare colecţie de obiecte feniciano-punice din Sicilia. Faimoasa statuie "Il Giovinetto" poate fi văzută la Mozia. E statuia în mărime naturală a unui tânăr îmbrăcând, cu eleganţă, tunica.
Să revenim la Marsala. În epoca în care se chema Lylibeo, Marsala devenise principala bază punică din Sicilia. Numele actual derivă de la cuvintele arabe Marsa-Allah sau Poarta lui Dumnezeu. Istoria veche a cetăţii poate fi parcursă azi vizitând Poarta Maritima, cunoscută mai ales ca Poarta Garibaldi; este locul de unde în 1860 cel mai mare erou naţional al Italiei a plecat în "marşul celor 1.000 de patrioţi" să elibereze Sicilia, contribuind semnificativ şi la unificarea Italiei. Domul din Marsala, ca şi vestigiile punice, romane şi arabe din centrul oraşului, fascinează turiştii. Marsala e considerată capitala mondială a Arheologiei Navale pentru prezenţa aici a resturilor uimitor de bine conservate ale unei nave punice, exemplar unic în lume.
Major centru agricol, industrial şi comercial al provinciei Trapani, Marsala e, în acelaşi timp, o cetate a vinului, datorită în primul rând vinului licoros cu acelaşi nume, primul care a primit, pe insulă, labelul de Denumire de Origine Controlată (DOC). Se spune că însuşi Garibaldi l-ar fi apreciat în mod deosebit, motiv suficient ca de-a lungul timpului reţeta băuturii să rămână neschimbată. În onoarea sa, vinul marsala produs la... Marsala a fost denumit "Garibaldi Dolce".
"Vinul de Marsala" e legat şi de localitatea vecină, Petrosino, centru vitivinicol cu o legendă extraordinară. Aici, în secolul al XVIII-lea, englezul John Woodhouse a băut prima dată vin marsala, căruia îi adaugă puţin alcool, ca să reziste la transportul spre Anglia. Ajuns în regatul britanic, vinul acesta avea să devină celebru... cum se vede, doar dintr-o întâmplare!
Bucătăria Marsalei e foarte subtilă. Aici se serveşte cus-cus cu sosuri catifelate de carne sau cu vegetale. "Squarato" este făcut din grâu dur; acesta e trecut prin apă fierbinte chiar înainte de a fi copt. Dintre prăjituri, "spagnolettele" sunt cele umplute cu brânză ricotta, "pagnottini", cu cremă, iar "monacali", cu dovleac. Marsala gastronomică are şi un festival al ei, Siciliamo, care se desfăşoară anual, la mijloc de iunie, sub patronajul Camerei pentru Comerţ, Industrie şi Agricultură a regiunii Trapani.
