Pastiţio cu macaroane şi îndrăgostiţi

Mi-am propus să scriu, într-un singur articol, despre iubire (dar mai ales despre gelozia din dragoste), despre gastronomie, carnaval şi... comedie. Iar dacă nu vedeţi numitorul comun, vă spun eu care este acesta: Veneţia, la 14 februarie.

E Valentine's Day, dar e şi apogeul Carnavalului din acest an. Şi cum Serenissima - cu canalele şi canalettele ei pe care înaintează gondole cu îndrăgostiţi... în costume de epocă, purtând măşti strălucitoare - este unul dintre cele mai romantice oraşe ale planetei, două dintre teme le-am şi atins. Despre bucătăria veneţiană nu cred că trebuie să vă spun prea multe ca să vă conving că este una dintre cele mai savuroase pe care le poate încerca vreodată un gurmand. Cât despre teatru... nu s-a născut aici Goldoni şi nu în teatrele cetăţii de pe apă s-au jucat pentru prima dată cele mai multe dintre încântătoarele sale comedii?

De fapt, de la Goldoni ar fi trebuit să încep, pentru că la el găsesc îngemănate cele patru teme. "Puţine sunt comediile în care nu întâlneşti îndrăgostiţi şi în care absolut toată dragostea cinstită devine principalul impuls al acţiunii comice"... Acesta este punctul de vedere al genialului Carlo (Goldoni, fireşte, iar nu rivalul său într-ale mânuirii condeiului, Carlo Gozzi), pe care îl expune succint în textul introductiv la piesa sa "Îndrăgostiţii". "Două persoane care au o dragoste fidelă merită felicitări (...), însă gelozia, care în Italia noastră este principalul flagel al inimilor îndrăgostite, face să apară furtuna şi în mijlocul liniştii." Pe măsură ce caracterul personajelor atinse de acest flagel se schimbă, autorul devine din ce în ce mai mulţumit: încurcăturile se înteţesc, situaţiile comice aşijderea, iar el are despre ce scrie. Însă Goldoni astâmpără şfichiuitor cheful "gloatei": "Râdeţi de ei, dar nu faceţi la fel, să nu ajungă să râdă alţii de voi!".

Acţiunea piesei se petrece în casa bătrânului Fabrizio, unde una dintre nepoatele sale, Eugenia, îşi consumă iubirea pentru nobilul Fulgenzio. În jurul iubirii lor se ţes intrigile piesei, la care participă cu toţii, amici şi slugi meştere în păstrarea secretelor (ca şi în încâlcirea poveştilor), în vreme ce stăpânul casei, fără a bănui adevărul, îşi savurează porţia de pastiţio de macaroane. Şi aşa am ajuns la ultima temă neabordată încă: gastronomia.

Vă împărtăşesc şi vouă reţeta, preluată din cărţile de pe vremea lui Goldoni: "Prepară un sos cu ceapă tocată, usturoi, pătrunjel, rozmarin şi ulei de măsline. Adaugă bureţi tăiaţi în sferturi. Înăbuşă-i în ulei, cu ceapă şi mazăre verde. Adaugă morcovi tăiaţi cubuleţe. Separat, rumeneşte în ulei ficăţei de pui, bucăţi de măduvă de vită şi chiftele mărunte pregătite din carne tocată. Fierbe «al dente» 500 g macaroane, adaugă verdeţuri, brânză veche rasă, bureţii şi cărnurile şi amestecă bine. Pregăteşte un aluat fraged din făină, unt, zahăr, ouă, vin alb şi puţină sare. Într-o tavă pune o foaie de aluat fraged, toarnă compoziţia de macaroane, apoi sosul şi aşază deasupra a doua foaie de aluat fraged. Unge aluatul cu un gălbenuş bătut cu puţin lapte şi dă la cuptor un sfert de oră".