Pe urme de baladă, la Gura Teghii

Iniţiată de profesorul Constantin Pietriceanu în anul 1969, pentru valorificarea bogăţiei zestrei folclorice din nordul judeţului Buzău, sărbătoarea sub denumirea "Pe urme de baladă", a rezistat în ciuda vremurilor, pentru că tot ce este adevărat trece prin timp.


NU NE IMPOZITAŢI TRADIŢIILE!
Motivul sărbătorii este balada haiducului Gheorghilaş, care-şi avea ceata în Munţii Buzăului. Din negura timpului, acest haiduc împărţea dreptatea în zonă, luând de la cei bogaţi şi ajutând familiile sărmane şi cu mulţi copii. Tot în zona Munţilor Buzăului avea avere multă boierul Macovei, avere care la acea vreme era constituită din munţi împăduriţi, stâne de oi şi vaci. Gheorghilaş dădea târcoale acestor averi împreună cu ceata sa, şi-l mai dijmuia din când în când pe boier. Dacă acesta încerca să se împotrivească, se făcea dreptate cu măciuca.

Balada haiducului Gheorghilaş deschide la început de iunie, în fiecare an, această serbare folclorică şi câmpenească, în sunet de bucium. Este momentul de declanşare a unui bogat spectacol folcloric, în care dansatorii din Gura Teghii, instruiţi de inimosul profesor Filică Baroianu, directorul şcolii din localitate, arată că din generaţie în generaţie, dansul şi cântecul popular se păstrează nealterate.


Dă, Doamne, să nu plouă, astăzi
Dimineaţa, cu ceva vălătuci de nori, dădea semne de îngrijorare organizatorilor, precum şi celor câteva mii de spectatori, veniţi pe aceste plaiuri minunate atât din comunele judeţului Buzău, cât şi din judeţele vecine - Covasna, Brăila, Vrancea. La semnalul buciumului, haiducii din ceată sosesc călări, atacă stâna boierului, iau de acolo tot ce se poate lua în desagi, iar când boierul încearcă să se împotrivească, dreptatea se aplică cu măciuca. După acest moment, începe adevărata sărbătoare la care au participat dansatorii din Gura Teghii, ansamblul Plaiurile Mioriţei, din Buzău, grupul Sânzienele, nişte fete pline de farmec şi care pun tot sufletul în ceea ce prezintă şi cântă.

Nu au lipsit nici dansurile din zona Ţării Oaşului, care deşi au fost executate de o formaţie de tineri din judeţul Buzău, l-au încântat pe starostele cântecului maramureşean, Nicolae Sabău, care a participat la serbare cu câteva cântece oşeneşti şi nelipsita sticlă de pălincă,dăruită organizatorilor.
Aneta Stan şi Zenaida Bolboceanu au intervenit cu cântecul popular românesc, în momentele-cheie al spectacolului.

Te felicităm domnule primar Gheorghe Băhneanu! Chiar dacă la această sărbătoare, care este emblema vieţii spirituale de pe plaiurile din Curbura Carpaţilor, nu au participat, cum se instituise tradiţia reprezentanţi din Guvernul României (oare de ce?!) parcă nici nu s-a simţit lipsa lor măcar că vremea frumoasă şi amplasamentul serbării era locul ideal pentru o "baie de multime".

Vremea de criză nu a afectat desfăşurarea acestei superbe serbări populare, datorită unor sponsori locali. Nu ne impozitaţi şi tradiţiile!