România are un potențial turistic uriaș. Este singura țară din Europa care are munţi, mare, deltă, zone cu ape termale, bijuterii arhitecturale sau locuri bogate în istorie și tradiții unice. Comorile sale, care ar putea atrage anual sute de mii de turiști, sunt încă prea puțin exploatate.
Aerul binefăcător
La 50 de kilometri de Bistrița, la o altitudine de 900 de metri, este situată localitatea Colibița, cunoscută drept poarta de intrare în Munții Călimani. Este un loc unic nu doar pentru peisajul mirific, ci şi pentru efectele curative ale aerului, bogat în ozon. În zonă circulă şi câteva legende potrivit cărora unele persoane s-au vindecat miraculos numai datorită aerului pe care l-au respirat aici.
Localnicii povestesc că, în urmă cu 133 de ani, mai exact în 1883, fiica unui sas înstărit s-ar fi vindecat de tuberculoză. Cazul a făcut multă vâlvă la acea vreme, iar după un timp, o arhitectă spunea şi ea că a scăpat de teribila boală care, în acele timpuri, nu avea leac. Femeia a şi construit un sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză. A funcționat până în 1944, când a fost distrus de un incendiu, în timpul războiului.
Poveştile au fost confirmate printr-un studiu comandat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care a vrut să vadă dacă aerul de la Colibița este întradevăr special. Iar rezultatele s-au dovedit a fi surprinzătoare. „Valoarea concentrației maxime de ozon măsurată în Colibița este de 90 micrograme/ m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3. Peste 120 micrograme/m3 aerul nu mai este respirabil. O concentrație asemănătoare de ozon în aer şi un aer la fel de pur se mai găsesc în Munții Alpi”, spune preşedintele Consiliul Județean Bistrița- Năsăud, Emil Radu Moldovan.
Tranziția de la sat la stațiune
Cu o asemenea bogăție naturală, dar şi datorită numărului din ce în ce mai mare de turişti, autoritățile locale au început să facă demersurile necesare pentru atestarea localității ca stațiune turistică de interes local. Iar primii paşi au fost deja făcuți.
„Am dat în folosință o clădire modernizată din fonduri ale Consiliului Județean, în care va funcționa un punct de prim-ajutor, un punct farmaceutic şi o bază de intervenție salvamont”, declara Moldovan la începutul lunii. Iar planurile de dezvoltare par să fie mult mai mari. „Sunt în jur de 110 locuri de cazare acreditate, minimum necesar pentru ca zona să fie declarată stațiune turistică de interes local.
Se lucrează la intabularea unor terenuri, pentru ca în viitor să se poată investi în modernizarea drumului, alimentarea cu energie electrică, cu apă şi tot ce e nevoie. Iar Consiliul Județean a dat în lucru un studiu de fezabilitate pentru construirea unui domeniu schiabil. În proiect sunt cuprinse 6 pârtii de schi, instalații de transport pe cablu şi sisteme pentru zăpadă artificială”, spune primarul din Colibița, Vasile Laba.
De asemenea, Consiliul Județean a alocat în bugetul pe anul 2016 suma de 1.000.000 lei, pentru achiziția unui teren pe care să se amenajeze un spațiu public cu acces la luciul de apă, pentru fiecare dintre turiştii care vizitează Colibița. Aici se va amenaja o zonă de picnic, grill, precum şi un ponton pentru ambarcațiuni fără motor.
„După ce va fi stațiune, vom vedea cum putem face o amenajare, pe unde ne permite relieful, câte o mică faleză de 300-500 m, cu o alee unde să se poată plimba tinerii, să stea pe marginea lacului, să privească răsăritul şi apusul. Sunt multe de făcut, dar lucrurile se mişcă destul de greu”, a mai declarat preşedintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
Acest loc poate deveni stațiune de interes național
Eforturile autorităților locale sunt lăudate de specialiştii din domeniul turismului. „Cred că orice inițiativă de acest gen a autorităților locale trebuie susținută şi promovată. Este un prim pas în conturarea unei adevărate destinații turistice, dar mai sunt foarte multe de făcut. Nu poți să ai o stațiune turistică adevărată fără drumuri bune de acces, fără indicatoare turistice şi fără hoteluri şi pensiuni cu servicii de calitate. Cred că trebuie lucrat pe două planuri: sprijinirea privaților cu afaceri în turism şi atragerea de noi investitori în zonă, precum şi atragerea de fonduri europene şi modernizarea infrastructurii satului. Cred că dacă există voință, se poate crea o poveste de succes acolo”, este de părere Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic.
Pentru ca stațiunea să fie declarată una de interes național mai trebuie îndeplinite câteva condiții: existența unui drum rutier modernizat și marcat cu semne de circulație, transport în comun între stațiunea turistică și gară sau autogară, amenajarea și iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă și canalizare, dar și un număr minim de 500 locuri de cazare acreditate în structurile de primire turistică. După dobândirea statutului de stațiune turistică de interes național, autoritățile ar avea posibilitatea să acceseze fonduri europene, bani cu ajutorul cărora ar putea fi pusă în practică strategia de dezvoltare a zonei.
Ca de obicei, inițiativa privată pune lucrurile în mișcare
Atrași de frumusețea locului, din ce în ce mai mulți oameni vin an de an la Colibița. Proprietarii pensiunilor au amenajat chiar și plaje artificiale la marginea lacului. Vara, cei care le trec pragul pot sta la soare pe șezlong sau pot face o baie în apa rece a lacului, în timp ce admiră crestele munților. Hotelierii spun că și românii plecați în străinătate se întorc aici în perioada concediului. O noapte de cazare într-o cameră obișnuită costă, în medie, 70 de lei și poate ajunge la 100 de euro într-un bungalow de lux. „Îi felicit pe toți investitorii privați care încearcă să miște lucrurile în direcția bună și care au curaj să își riște banii în afaceri din turism, de cele mai multe ori fără niciun pic de ajutor din partea statului. Din păcate, în România, turismul pe zona de SPA, de relaxare și prevenție este mult sub media din Europa, iar potențialul este mare. Funcționează însă turismul medical pentru tratamente, mulți mergând la hotelurile din stațiunile balneo cu bilete de trimitere și costuri decontate de Casa de Sănătate”, mai spune Răzvan Pascu.
Colțuri de rai, în paragină
În județul Vrancea, o altă stațiune a fost cunoscută în întreaga ţară pentru cel mai ozonat aer din România. Este vorba despre Soveja, care și-ar putea pierde însă această calitate. Cândva o staţiune frecventată de numeroși români, acum Soveja poate fi considerată moartă din punct de vedere turistic, din cauza izolării în care a căzut după 1990, când în zonă s-a dezvoltat localitatea Lepșa. Până în 1990, Soveja era cons iderată Perla Vrancei, fiind vizitată anual de mii de turiști. Și alte stațiuni, considerate cândva perle ale turismului european, zac astăzi în paragină și uitare. Locuri precum Băile Herculane, Voineasa sau Băile Tușnad s-au degradat peste măsură și, în lipsa investițiilor, peste ele s-au așternut tăcerea și nepăsarea.
Puținii călători care se mai aventurează din când în când să își petreacă vacanța în aceste zone au parte de drumuri desfundate, spatii de cazare improprii și servicii de o calitate îndoielnică. Din când în când mai apare câte o rază de speranță că lucrurile se vor îndrepta și că autoritățile realizează ce beneficii ar avea județele pe care le administrează dacă ar exploata ceea ce natura le oferă gratis. Până acum, pentru multe dintre aceste stațiuni speranțele s-au dovedit deșarte.
Lacul Colibița reprezintă un punct de atracție pentru pasionații de pescuit, fiind recunoscut pentru populația extrem de mare a speciilor păstrăv şi şalău.
Planuri pentru viitoarea stațiune
- parcul de aventură Dracula
- un centru nautic de agrement și sportiv
- un parc acvatic
- un centru de echitație
- zona belvedere și parapantă
O istorie zbuciumată, ajunsă pe fundul unui lac
■ Colibița a funcționat ca stațiune balneo-climaterică din 1923 până în 1975.
■ În 1980, întreaga așezare a dispărut de pe fața pământului. Autoritățile au decis atunci să construiască un lac de acumulare pentru a asigura aprovizionarea cu apă a orașului Bistrița. Satul a fost strămutat cu tot cu familiile care locuiau aici și întreaga zonă a fost inundată.
■ Până în urmă cu zece ani, la Colibița erau doar vreo 50 de case ale localnicilor strămutați, însă în ultimii zece ani zona s-a dezvoltat. Au fost construite aproximativ 400 de case de vacanță, vile și pensiuni și un complex turistic.