x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Calatorii Românii migrează de la mare spre Deltă

Românii migrează de la mare spre Deltă

de Diana Scarlat    |    20 Aug 2021   •   07:20
Românii migrează de la mare spre Deltă

Dacă vara a umplut litoralul românesc și bulgăresc, de la jumătatea lunii august a-nceput să crească numărul celor care preferă Delta Dunării. Prețurile scad deja la mare, atât la noi în țară, cât și la vecinii bulgari, chiar din aceste zile, iar sfârșitul de august și luna septembrie sunt ideale pentru cei care vor să profite de ofertele last minute. Turismul în Delta Dunării arată că această destinație este prima în topul preferințelor românilor, devansând Litoralul, chiar din ultima lună de vară. Deși nu se poate vorbi despre turism de masă în Rezervația Biosferei, spațiile de cazare sunt ocupate în totalitate, iar agențiile de turism se întrec în a inventa noi tipuri de pachete, pentru cei care vor să viziteze acest imens muzeu în aer liber. Se așteaptă ocuparea locurilor de cazare pentru septembrie și octombrie în cel mai scurt timp. Rezervările sunt acum de circa 60%, dar trendul rămâne același ca în prima jumătate a sezonului. De anul acesta se mai observă o schimbare în bine a comportamentului turiștilor care aleg Delta Dunării, românii renunțând la excursiile de weekend pentru un număr mai mare de înnoptări în cursul săptămânii.

 

 

Anul trecut, Delta Dunării a continuat să atragă un număr mare de vizitatori, dar s-au înregistrat scăderi importante, din cauza pandemiei. Sezonul 2021 demonstrează, însă, că destinația a recuperat și din punct de vedere numeric ceea ce a pierdut anul trecut, popularitatea fiind oricum în creștere. Astfel, anul acesta se poate compara cu 2019, când se înregistra un nou record anual de vizitatori față de anii precedenți, după ce 2018 venise cu o creștere unică în istorie, de 77% în primele zece luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2017. „Suntem la jumătatea sezonului în Delta Dunării. Nu ne putem raporta la anul 2020, pentru că a fost atipic din toate punctele de vedere, dar ne putem raporta la anul 2019, cu o singură scădere de 11,3% reprezentată de turiștii străini. Chiar dacă și aceștia au reînceput să aleagă Delta, sunt în număr foarte mic, din cauza restricțiilor. Dacă în 2019 veneau aproape 300 de nave de croazieră în Deltă, acum au ajuns doar cinci, din Viena. Sunt nave sub pavilion austriac, ucrainean sau elvețian care aduc turiști străini aici. Costurile au crescut cu circa 10-15%, din cauza măsurilor anti COVID, dar, în general, operatorii din turism s-au străduit să le mențină cât mai scăzute. Din luna mai, gradul de ocupare a fost de circa 85%, în luna august a crescut spre 100% gradul de ocupare, iar pentru septembrie și octombrie, deja sunt ocupate 50-60% din spațiile de cazare, prin early booking, însă se așteaptă o creștere a numărului de rezervări, în perioada următoare”, a explicat, pentru Jurnalul, Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD).

 

Ce se poate face în Rezervația Biosferei

 

Nu se pot face concursuri de ATV-uri sau de enduro în zonele protejate, se respectă regulile Rezervației, dar sunt foarte multe alte experiențe minunate, multe dintre ele fiind unice, pe care le pot avea vizitatorii, în funcție de preferințe. Crișan, Letea, Sulina, Uzlina, Jurilovca sau Sfântu Gheorghe sunt zonele preferate de pescari, mai ales toamna. Pentru cei care vor să facă un circuit multicultural, în ultimii trei ani s-au deschis și pensiuni în sate care nu erau pe harta turistică, până acum, unde tradițiile seculare au fost conservate și s-au transformat în tot atâtea atracții pentru vizitatori. Un circuit al vinurilor dobrogene sau unul culinar se transformă într-o experiență de neuitat, mai ales dacă sunt combinate tradițiile românești cu cele aromâne sau meglenoromâne, dar și cu cele turcești, tătărești, ucrainene și lipovene. În Deltă, peștele se poate găti în sute de feluri, cu diferențe de la o zonă la alta, în funcție de comunitatea locală și de tradițiile ei. Dar sunt și multe alte preparate care merită atenția unui gurmand plecat în căutarea aventurilor gastronomice locale. Iar pentru a completa experiența multiculturală, se pot vizita zonele încărcate de istorie. Turiştii care vor să îmbine excursiile în Delta Dunării cu cele din zona continentală a Dobrogei pot vizita cetăţile spectaculoase de la gurile de vărsare ale Dunării. Enisala şi Argamum sunt deja celebre şi atrag mii de vizitatori anual. Cetatea Argamum, de lângă Jurilovca, este considerată prima colonie a vechilor greci din zona Mării Negre, iar descoperirile arheologice şi legendele locale fac din acest loc, ascuns până de curând, o adevărată comoară ce ar putea urca Dobrogea în topul internaţional al atracţiilor culturale. Mai „tânără”, dar şi mai bine conservată este Cetatea Enisala, din imediata apropiere, ale cărei ziduri se ridică, parcă, din întinderea de ape. Iar vizitatorii descoperă aici tradiţii autentice, pe care localnicii le dezvăluie cu bucurie. 

 

Un muzeu de arheologie în aer liber

 

Dincolo de brațele și canalele Deltei, în zona continentală sunt foarte multe urme ale istoriei antice și medievale care spun povestea continentului european. Cetatea Argamum este situată în apropiere de Jurilovca, la Capul Doloşman, care veghează, de sus, Lacul Razelm (Razim). Cetatea Argamum este considerată de unii arheologi prima colonie grecească nu doar de pe teritoriul ţării noastre, ci din bazinul Mării Negre, de care navigatorilor le era frică. „Pontus Euxinus era, iniţial Pontus Axeinos, adică „marea înspăimântătoare, neprietenoasă”, nu „marea prietenoasă”, aşa cum „Capul Bunei Speranţe” s-a numit, iniţial, „Capul Furtunilor”. După un vechi obicei marinăresc, au fost schimbate numele, în speranţa că se va schimba şi norocul. În apropierea vechii cetăți Argamum, cetatea Enisala este singura fortăreaţă medievală rămasă în picioare în Dobrogea. Se afla pe țărmul Mării Negre, în secolele XIII-XIV, când a fost întemeiată de negustorii genovezi din Imperiul Bizantin, dar de atunci apele mării s-au retras. Istoria locurilor arată că genovezii care au întemeiat-o deţineau, la acea vreme, monopolul navigaţiei la Marea Neagră, iar fortăreaţa avea rol de supraveghere a drumurilor de apă şi de uscat. Actualul lac Razelm (Razim) era, în perioada medievală, un golf al Mării Negre, însă topografia s-a modificat, mai ales în urma intervenției omului, în secolul trecut. Cetatea se află la 2 kilometri distanță față de satul Enisala, din judeţul Tulcea, în apropierea localității Babadag. De sus, de unde cetatea veghează și astăzi deasupra Dobrogei, se văd ambele lacuri, Razelm şi Babadag, astfel încât privitorului i se oferă o imagine unică, vânată de fotografii profesioniști sau amatori.

 

 

Traseele din Munții Măcinului

 

O excursie în Munţii Măcinului, din nordul Dobrogei, este binevenită în această perioadă. În această parte mai puțin cunoscută a României, vizitatorii descoperă multe posibilități de a se întâlni cu minunile naturii și cu tezaurul cultural al comunităților de români, aromâni, meglenoromâni, ucraineni, ruși lipoveni, turci, tătari, greci și chiar italieni din această zonă cu tradiție multiculturală seculară. Partea continentală a județului Tulcea oferă unicitatea Munților Hercinici, cei mai vechi din Europa. În Parcul Național Munții Măcinului, turiștii descoperă specii dintre cele mai rare de plante și păsări. Traseele turistice din Munţii Măcinului își așteaptă turiștii cu foarte multe vestigii istorice, formaţiuni carstice aflate încă în cercetare şi drumeții montane. Spații de cazare în zona continentală a județului Tulcea sunt și în apropiere de Jurilovca, la Vișina și la Enisala, dar și în nord, în localitățile Greci, Luncaviţa sau Nifon. Pentru iubitorii de drumeții sunt multe trasee marcate, dintre care unul de cicloturism, împărțit în zece porțiuni, foarte lung și diversificat, dar și unul ecvestru. Traseele sunt tematice, cele mai frecventate fiind Niculiţel, Valea Jijilei și Greci (denumit „Poveştile Măcinului”). 

Ecosistemul impune reguli stricte.

 

Și pe traseele din Munții Măcinului, la fel ca în Delta Dunării, turismul se face controlat, pentru a nu afecta ecosistemul, într-o zonă cu un vast tezaur natural, geologic, botanic, zoologic, dar şi arheologic şi carstic. 

 

 

Este foarte important faptul că turiștii au început să aleagă în special vacanțe în timpul săptămânii și nu în weekend, iar numărul de înnoptări a crescut. Nici nu ne mai confruntăm cu aglomerația de la sfârșit de săptămână.

 

Cătălin Țibuleac, președinte AMDTDD

 

 

Oferte speciale în regim „last minute” la mare

 

Cei care încă nu și-au făcut vacanța la mare au acum oferte speciale last minute. „Pentru România, după 23 august ne așteptăm la o scădere a prețurilor cu aproximativ 30%, în timp ce pentru Bulgaria reducerile până la 40%. Ambele destinații s-au bucurat de o vară aproape fără restricții, iar viitoarele oferte nu fac decât să crească și mai mult apetitul turiștilor pentru concedii aproape de casă”, explică Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel. Astfel, la Mamaia, o noapte de cazare cu mic dejun inclus va ajunge la 100 de lei, la hotel de trei stele, sau 200 de lei la patru stele, în timp ce la Nisipurile de Aur, o zi în regim all inclusive, de persoană, va costa 35 de euro la un hotel de trei stele și 45 de euro la unul de patru stele.

×
Subiecte în articol: litoral românesc delta dunării