Sarmale, plăcinte și alte bunătăți tradiționale, acasă la Badea Cârțan

Evenimentele pentru turiștii aflați în căutarea deliciilor gastronomice au renăscut, în această perioadă. Peste 300 de oameni din mai multe zone ale țării s-au bucurat de preparatele tradiționale din zona Sibiului, în weekend, în curtea Muzeului Badea Cârțan, din comuna Cârțișoara. Alții au avut parte de aceleași produse tradiționale, la popasul de la Bâlea Cascadă, toate acestea fiind puse la dispoziția vizitatorilor în cadrul aceluiași eveniment, „Gust de Sibiu” – Târg de produse tradiționale.

Comuna Cârțișoara și mai ales casa memorială Badea Cârțan, așezată chiar „la stradă”, pe Transfăgărășan, au atras sute de oameni, la sfârșitul săptămânii trecute. Doar sâmbătă au mers la degustări peste 300 de turiști care vizitau zona Sibiului, urcând pe celebrul Transfăgărășan. „Oaspeții noștri au fost foarte încântați de tot ce au găsit aici. Au degustat în special sarmale și plăcinte cu brânză făcute la brutăriile din sat. Am primit turiști care au venit cu autocare din Vâlcea, din Prahova și din Oradea, dar pe cei care treceau pe Transfăgărășan și au văzut evenimentul”, a explicat, pentru Jurnalul, Rodica Pavel, organizatoarea evenimentului „Gust de Sibiu”. Evenimentul a fost organizat de Asociația Transcarpatica, în colaborare cu CJ Sibiu și GAL Țara Oltului, în perioada 2-4 iulie. Ediția de anul trecut a evenimentului s-a desfășurat cu un număr de participanți mult mai redus, din cauza restricțiilor, însă organizatorii și participanții și-au putut lua „revanșa” acum, într-o perioadă de relaxare. Meșterii populari au fost și ei luați cu asalt de vizitatorii dornici să cumpere produse autentice.

Peste opt secole de existență

Satul lui Badea Cârțan este unul dintre principalele puncte de atracție de pe Transfăgărășan. Localitatea este importantă și din punct de vedere istoric, fiind atestată documentar de peste opt secole, din anul 1223, când se numea Cârța Română. De asemenea, este locul din care a plecat spre Roma, pe jos, celebrul român care a adus cartea românească peste munți, în Ardeal, Badea Cârțan. Muzeul care-i poartă, astăzi, numele și amintirea este chiar în centrul satului Cârța, lângă biserică – locul care în mentalul popular reprezintă vatra satului, cel mai important pentru comunitate. La 1252, când localitatea a fost donată Mănăstirii Cisterciene Cârța, a primit denumirea „Țara Cartei” și a devenit centrul administrativ și politico-religios al Țării Făgărașului (așa cum Brașovul era pentru sași sau Sf. Gheorghe, pentru secui). În anul 1391, Mircea cel Bătrân a construit o mănăstire ortodoxă lângă localitate.

Prima Bancă Populară, de la 1905

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Etimologia numelui poate fi slavă, latină sau germană, fie ca derivat al cuvântului slav „kurco” – loc despădurit –, fie din latinescul „carta” – hartă, document/hârtie oficială, fie din germanul „kerze” – lumânare, candelă, denumire care își are originea în  numele latin al conventului Mănăstirii Cârța: „Santa Maria de Candelis”. În secolul al XIX-lea, aici s-a descoperit un adevărat tezaur de monede de la mijlocul secolului al XII-lea. Cârțișoara reapare în documente în anul 1509. Cele două sate care o alcătuiesc, Oprea-Cârțișoara și Streza-Cârțișoara, au fost donate, la sfârșitul secolului al XVII-lea familiei nobiliare Teleki, ce înființase aici o manufactură care producea hârtie („moara de hârtie”) și o fabrică de obiecte de sticlă („glăjărie”). Până în anul 1947 în comună a funcționat o bancă populară, societate pe acțiuni, care a luat ființă în anul 1905, cu un capital social de 20.000 de koroane. Abia în anul 1964 cele două sate au fost reunite, sub denumirea Cârțișoara.

Au participat și artizani locali, meşteri corfari, ţesători, pielari, dar și producători de rachiu, de gemuri şi diverse conserve tradiționale, apicultori, brutari și producători locali de afumături ardeleneşti.

Muzeul Badea Cârțan este situat în centrul satului Cârțișoara, la poalele Făgărașului, chiar pe Transfăgărășan. A fost inaugurat în anul 1968, când a fost refăcută casa celebrului Gheorghe Cârțan, cunoscut ca Badea Cârțan sau omul care a dus cartea românească peste munți - mândria comunei Cârțișoara. Muzeul adăpostește obiecte care i-au aparținut ciobanului revoluționar, cunoscător de carte: icoane pe sticlă, cărți, fotografii vechi, ceramică, lăzi de zestre, paturile și așternuturile din acea vreme, dar și costumele de nuntă, specifice Țării Făgărașului. Gospodăria este cuprinsă din tindă, pivniță și casa propriu-zisă, cu 3 încăperi, tipică secolului al XIX-lea, cu aproape toate piesele de mobilier de atunci.