Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Până anul trecut, Capitala României nu a fost niciodată o reală destinație de „city-break”, în ciuda tuturor declarațiilor specialiștilor în turism care au încercat să o ridice la acest statut. Bucureștiul a fost, în ultimii 20 de ani, o destinație de turism de business sau de tranzit, iar evenimentele importante au arătat că există potențial de a avea un număr foarte mare de vizitatori, atunci când se întâmplă ceva notabil. Numărul turiștilor a fost în creștere, în ultimii cinci ani, însă povestea atractivă a orașului nu s-a spus încă, nici măcar pe jumătate. Pentru a ieși din cercul vicios al promovării „la grămadă”, care nu va atrage alți vizitatori, de anul trecut s-au pus bazele unei noi povești a Bucureștiului turistic, prin strategia CMTB.
În turism există un principiu de bază, pentru a atrage vizitatorii către o anumită destinație: numărul acestora crește direct proporțional cu cel al obiectivelor din categorie „excepțional”. Bucureștiul nu duce lipsă de astfel de obiective, dar ceea ce a lipsit mereu a fost scoaterea lor la lumină. CMTB, înființată de Primăria Capitalei, a venit cu o nouă abordare care ar putea crește simțitor numărul de turiști dornici să viziteze Bucureștiul ca pe o destinație în sine, nu ca pe una de tranzit. „De ani și ani avem o strategie greșită, conform căreia, dacă spunem azi lumii: “Veniți la noi în vizită, că vara e frumos, fetele sunt tinere și berea e bună”, înseamnă că aceasta mâine își face bagajele plină de emoția întâlnirii cu Bucureștiul. Eu cred că, dimpotrivă, cu astfel de mesaje nu aducem pe nimeni în București. În turism, dacă ai ceva de arătat, prezinți acel ceva într-o poză și-i atașezi o poveste năucitoare despre minunile care se ascund înăuntrul sau în spatele obiectivului. Fenomenul acesta de promovare globală, la grămadă, este generat de faptul că statul administrează cvasimajoritatea obiectivelor culturale, cele care aduc cei mai mulți turiști. Muzeele, palatele, cetățile, bisericile, teatrele sau galeriile sunt în general ale statului și, fiind multe, tehnic, se ajunge la promovarea acestora la pachet. Din păcate, ineficient și păgubos”, explică Oana Dănilă, director de strategii al companiei municipale. Viziunea ei, ca profesionist cu peste 20 de ani de activitate în domeniul turismului, este promovarea intensivă a adevăratelor comori ascunse în spatele unor obiective uitate de cei care ar fi trebuit să le promoveze până acum la fel de eficient ca vecinii noștri din celelaltte țări ale Europei.
Promovarea excepționalului e rețeta succesului
Urmărind principiul conform căruia un număr mare de obiective din categoria excepțional atrage turiștii dircet proporțional, autoritățile din acest domeniu ar trebui să acționeze pe două planuri: să creeze noi obiective turistice și să ridice obiective puțin interesante azi la rang de excepțional, spune specialista. „Pentru a crea noi obiective turistice, rețeta nu este deloc complicată. Orice colț din București poate deveni un obiectiv tusitic excepțional, cu simpla condiție să aibă o poveste excepțională și un aspect corespunzător”, mai spune directoarea de strategii, Oana Dănilă. Câteva legende locale, naționale și cu ecou internațional ar putea șoca publicul țintă, făcând din București un adevărat magnet pentru vizitatori, în cel mai scurt timp: povestea lui Vlad Țepeș, cunoscut de întreaga lume, după publicarea romanului „Dracula”, de Bram Stoker, dar și povestea căderii comunismului, după mișcările de stradă din decembrie 1989 sau legendele zecilor de biserici și ale altor monumente istorice care se găsesc la tot pasul, în Capitală. „Bucureștiul este plin de povești, pentru toate gusturile și pentru toate vârstele, de la legendele cavalerești din evul mediu până la legendele romantice care însoțesc amintirea regelui Carol II sau cele din perioadele totalitare, extrem de gustate de turiști. Pentru a ridica obiective puțin interesante azi la rang de obiective excepționale, abia aici se impune promovarea, dar una specializată, pe relația directă dintre obiectiv și prezumtivul client. Într-o lume a turismului care speculează orice bolovan, noi avem handicapul de a nu reuși să speculăm, în sensul bun al cuvântului, monumente de certă valoare culturală și spirituală”, mai explică Oana Dănilă.
Monumente „invizibile” au fost scoase la lumină
Doar în plan spiritual, bisericile din Arhiepiscopia Bucureștilor pot rivaliza oricând, din punct de vedere turiștic, cu mult mai vizitatele lor surori din Bucovina sau nordul Olteniei. „Câtă lume știe ce minuni ascunde Paraclisul Patriarhal? Dar Mănăstirea Radu Vodă, bisericile „Bucur Ciobanul”, „Dintr-o Zi” sau „Sf. Gheorghe”? Sunt comori ale umanității, despre care, din respect pentru cele sfinte, nu vorbim, în procesul de promovare. Uităm, astfel, că vecinii noștri – rivali pe plan turiștic – exploatează la maximum orice zid de biserică rămas în picioare după multele vicisitudini care au bântuit Europa de Est”, arată specialista în Turism. Pornind de la aceste date și de la nevoia de schimbare a strategiei de promovare a Capitalei, accentul companiei va fi preponderent pus pe promovarea monumentelor, prin legendele lor fascinante, prin lucrurile absconse, cvasinecunoscute, prin acele povești care până acum n-au fost spuse sau nu au fost suficient promovate. O altă miză este reinventarea turismului școlar, de grup, îndreptat spre cunoașterea istoriei, tradițiilor și culturii noastre, pentru că Bucureștiul are un imens potențial de a atrage sute de mii de turiști din țară, în excursii de două-trei nopți – adică exact cât reprezintă astăzi media înnoptărilor celor care vizitează Capitala.
Actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, nu știe că în Compania Turistica au fost aduși profesioniști din mediul privat, care deja au rezultate notabile, la nivel internațional. Acesta a declarat că va desființa toate proiectele Gabrielei Firea și va trimite oamenii înapoi, în instituțiile din care provin.
Citește pe Antena3.ro
