Ţara Făgăraşului, un nou trend în agroturism

Biserica rupestră de la Şinca Veche, Cetatea Făgăraşului, Poiana Narciselor şi pădurile virgine sunt doar câteva dintre atracţiile Ţării Făgăraşului, puţin cunoscute de români. La mică distanţă de zonele cele mai aglomerate - Valea Prahovei, Bran-Moeciu şi Mărginimea Sibiului - sunt frumuseţi pe care puţini le cunosc, dar care aşteaptă să fie descoperite. Printre atracţii se numără şi un altfel de turism cinegetic, bazat pe „bear watching” - urmărirea controlată a urşilor şi a altor animale sălbatice, o invenţie a unui pădurar care a vrut să aducă ceva nou în locul vânătorii. Şi, nu în ultimul rând, în Ţara Făgăraşului se practică şi un altfel de turism montan, pe trasee cu grade de dificultate diferite.

Apreciată ca a doua dintre cele mai frumoase cetăţi ale lumii, Cetatea Făgăraşului a fost cunoscută mult timp ca cetatea domniţelor. În secolul al XV-lea, era o cetate folosită în scop de apărare, fiind transformată în castel senioral fortificat între anii 1528-1541. A devenit celebră atunci când a fost preluată de Mihai Viteazul, care, continuând tradiţia, a donat-o soţiei sale, Doamna Stanca. Astfel, cetatea a-nflorit prin balurile Transilvaniei, organizate aici frecvent, la care participau toţi nobilii din regiune. După moartea lui Mihai Viteazul, cetatea a devenit fortăreaţă militară, iar Doamna Stanca a ajuns prizonieră aici. Cetatea a fost şi una dintre cele mai groaznice închisori, în timpul comunismului, în care au fost torturaţi deţinuţii politici. Dar a devenit muzeu, în anii 70. Potrivit unui clasament realizat de site-ul Hopper, dedicat planificării călătoriilor, Cetatea Făgăraş este clasată pe locul al doilea în topul celor mai frumoase castele, fiind descrisă ca „una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est”. Primul loc îl ocupă, în acelaşi clasament, Castelul Neuschwanstein din Germania, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil romantic-renascentist, în sud-vestul Bavariei.

Minune a naturii sau forţe supranaturale

Nu departe de cetate, la Şinca Veche, biserica săpată în lut este o enigmă şi un loc de pelerinaj pentru credincioşi. Situat la 45 de kilometri distanţă faţă de Braşov şi 22 de kilometri faţă de Făgăraş, biserica rupestră Şinca Veche se înscrie în lista celor mai vechi monumente feudale româneşti. Bisericile rupestre de aici sunt cunoscute şi ca „templul împlinirii rugăciunii”, „templul ursitelor”, „mănăstirea rupestră”, „peştera-mănăstire” sau „grota”, fiind înregistrate pe lista monumentelor istorice sub denumirea „Mănăstire rupestră”. Credincioşii spun că aici se petrec fenomene inexplicabile. Nimeni nu a reuşit să-i atribuie o vârstă reală, dar unii specialişti susţin că este de origine dacică sau chiar proto-creştină. Alţii spun că templul ar avea peste 7.000 de ani vechime şi că este magic: un loc unde energia pozitivă abundă şi dorinţele sunt întotdeauna îndeplinite celor care au inima curată. Unii îl numesc „Templul Extratereştrilor”. Pentru pelerini sau pentru simplii turişti, locul este o oază de linişte şi relaxare, perfect amenajat pentru a primi cum se cuvine toate categoriile de vizitatori.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Festivalul anual al narciselor

În apropiere de Şinca Veche se află şi o întinsă arie protejată, care include o pădure virgină şi o poiană a narciselor sălbatice. Aici se organizează, o dată pe an, Festivalul narciselor, sărbătoare care adună mii de localnici şi vizitatori din toată ţara. Anul acesta, festivalul a avut loc duminică, 12 mai, în Poiana Narciselor, la poalele Munţilor Făgăraş. Curioşii veniţi să vadă minunea naturii trebuie să fie bine echipaţi pentru a porni pe drumul narciselor sălbatice, pentru că florile cresc în mediu mlăştinos, puţin prietenos cu stilul de viaţă al omului contemporan, ca şi cum ar vrea să-i ţină departe pe cei dornici să le culeagă. Narcisele se lasă doar fotografiate de vizitatori, ca şi animalele sălbatice din aria naturală protejată.  

Grupul de Acţiune Locală „Răsăritul Ţării Făgăraşului” propune o nouă abordare a turismului în această zonă. Pe traseele montane, cu diferite grade de dificultate, se poate merge şi cu bicicleta, iar unul dintre proiectele finanţate din fonduri europene a pus bazele unui centru de închirieri pentru doritori.