Tren de plăcere în Africa "neagră"

SPORT EXTREM  •  SĂ FIM ELASTICI!
Cu ce te-ar putea distra Cascada Victoria? Apele ei învolburate incită, desigur, dar distrează? Se pare că da.

25 februarie

Să nu credeţi că ne-am vânturat pe la cascadă doar o zi. N-are rost să vă vorbesc despre cazare, că destul v-am vorbit despre turele mele prin tren, şi haideţi, să nu ziceţi că v-am plictisit cu descrierile mele de prin cuşete, cu vise şi alte chestii, că şi dumneavoastră aţi fi făcut la fel dacă aţi fi fost în locul meu.     

După cum vă spuneam data trecută, săritura cu coarda elastică este una dintre atracţiile, distracţiile (sau cum vreţi să-i ziceţi dumneavoastră) care "ţopăie" în jurul nebunaticelor ape. Sau bugee-jumping, na, deşi săritura cu coarda elastică parcă sună aşa, mai din popor, plus că numai la auzul lungii fraze parcă simţi cum corpul ţi se transformă în (nu, nu în gumilastic!) ceva elastic, bineînţeles. Unii au preferat sportul "stând cu umbrela în faţa cascadei". Alţii, cum ar fi soţul rusoaicei despre care v-am mai vorbit, au "intrat" în corzi. Oricum cei doi soţi erau cei mai şturlubatici din tot trenul, dacă era vorba despre chestii haioase, distractive, ei erau primii care se băgau. Bineînţeles că nu le putea scăpa tocmai saltul spre ape. Iar aici, la Cascada Victoria, instalaţia de bungee-jumping permite un salt de 166 de metri, iar apoi te simţi "înconjurat" de apele repezi şi, implicit, de vârtejurile asurzitoare ale cascadei. Păcat că n-am fost aici în septembrie sau în decembrie. Pentru că numai atunci este accesibilă Piscina Diavolului! Cei care caută senzaţii tari cu orice preţ au descoperit la marginea  cascadei o... "piscină". A Diavolului! Piscina Diavolului – cum este numită – e un spaţiu gol între stânci chiar la marginea cascadei. Astfel, dacă eram mai prin toamnă-iarnă pe aici am fi fost  răsplătiţi cu o privelişte unică, peisajul fiind maiestuos văzut de la 120 de metri înălţime. Piscina este accesibilă numai între septembrie şi decembrie, deoarece atunci este sfârşitul sezonului uscat, când apa are nivelul scăzut, iar riscul ca turiştii să fie luaţi de ape este diminuat. Traseul până la "diavoliţă" nu este deloc uşor: turiştii trebuie să urce pe cărări şerpuite timp de oră, pe temperaturi care deseori depăşesc 40 de grade la umbră. Accesul în piscină este dificil: fie eşti bungee şi sari de la câţiva metri înălţime, fie parcurgi la pas râul străbătut de curenţi rapizi.  

Cascada Victoria fiind la graniţa dintre Zimbabwe şi Zambia, vă daţi seama că în jurul ei s-a ţesut un înfloritor comerţ cu suveniruri. Cele mai frumoase sunt statuetele meşteşugite cu migală din abanos, jad şi... din ce-or mai fi, că-s foarte frumoase! Este uimitor câtă răbdare şi atenţie dedică aceşti oameni ciocolatii obiectelor care nu stau în mâna lor decât când se nasc, pentru că apoi îşi cresc veşnicia în mâinile turiştilor. Deşi n-ar trebui să fie uimitor, pentru că ei din asta trăiesc. Turismul este principalul salvator din sărăcie. Dacă se poate numi salvator, mai degrabă o umilă asigurare a zilei de mâine. La revedere, Cascadă, oriunde ai fi, chiar şi în inima unor ciocolatii!

Va urma