Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a lansat propuneri pentru Guvernul României care să sprijine „incoming-ul” - aducerea turiștilor străini în țara noastră, într-un număr cât mai mare. Agențiile s-au organizat pentru a promova principalele destinații turistice din România, în lipsa unui program al Guvernului și chiar în lipsa unui secretar de stat pe acest domeniu. ANAT cere banii pe care statul ar trebui să-i dea agențiilor pentru fiecare turist străin adus în țară, dar și un OMD național (Organizație de Management al Destinației) care să se ocupe de promovarea României pe piața internațională. Statul nu a mai făcut nimic pentru turism, din 2020, iar reprezentanții agențiilor spun că România e pe ultimul loc din Europa la incoming pentru că nu are o strategie și nici nu alocă bani pentru promovare. Cea mai mare problemă a devenit digitalizarea, pentru că nu ne mai putem conecta cu marile platforme de pe piețele internaționale.
ANAT consideră că sunt necesare mai multe măsuri pentru a crește încrederea consumatorilor în serviciile turistice și pentru a preveni situațiile în care turiștii sunt afectați financiar de problemele economice ale furnizorilor de servicii de călătorie. Reprezentanții agențiilor de turism spun că implementarea acestor fonduri va contribui semnificativ la dezvoltarea unei piețe turistice mai sigure și mai predictibile pentru toți actorii implicați.
„În primul rând, avem nevoie de o legislație coerentă și puternică, pentru a putea dezvolta turismul românesc. Turismul românesc are nevoie de o Organizație de Management al Destinației (OMD), bazat pe un parteneriat public-privat real, condusă de profesioniști. Vedem că la ora actuală ne depășesc destinații apropiate, precum Bulgaria, dar și Albania. Noi, agențiile de turism, vindem alte destinații, dar normal că ne dorim să promovăm și țara noastră și să facem incoming, deci atragerea turiștilor străini. Însă incoming-ul nu se poate dezvolta niciodată fără aportul unei organizații coerente și puternice, bazate pe un parteneriat real public-privat. Astăzi, România nu are un OMD central, deși am solicitat acest lucru tuturor miniștrilor, însă nu avem încă un OMD nici măcar la nivelul Bucureștiului. În toată țara sunt doar 22 de OMD-uri, când ar trebui să fie 2.000-3.000 de OMD-uri”, a declarat Dr. Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), în cadrul conferinței de presă care a fost organizată ieri, la Sinaia, în cadrul evenimentului de promovare a turismului în principalele localități din zona Valea Prahovei și Brașov, incluzând Sinaia, Bușteni, Predeal, Brașov, Poiana Brașov, Bran, Moieciu, Fundata, Azuga, Câmpina și Poiana Câmpina. În cadrul evenimentului, ANAT a lansat propuneri legislative concrete care pot contribui esențial la dezvoltarea turismului românesc.
Agențiile fac promovare pe cont propriu
Bugetul de promovare a României, alocat de Ministerul Economiei, este de 4 milioane de euro, din care jumătate sunt pentru participarea la târguri de turism - buget mult mai mic decât cel calculat de agențiile de turism ca fiind necesar pentru o bună vizibilitate a țării noastre pe harta mondială a destinațiilor de succes.
Camelia Tărniceru, reprezentanta Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului la eveniment, a declarat, în cadrul conferinței, că s-au cerut bani de la Guvern pentru turism, dar nu s-au alocat sumele solicitate. Reprezentanții agențiilor de turism spun că statul român încă nu percepe acest domeniu ca pe o oportunitate de business, iar la nivelul Executivului nu s-a luat în calcul câștigul din turism, mai ales din componenta de incoming, în ultimii ani.
Digitalizarea s-a făcut doar în celelalte țări
Vestea și mai proastă pe care o dau agențiile este că între timp, din 2020, de când statul nu a mai făcut nimic pentru turism, cu excepția voucherelor de vacanță - și ele parțial eliminate deja - piețele internaționale din acest sector s-au digitalizat, regulile s-au schimbat, iar România a dispărut de pe hartă.
Citește pe Antena3.ro
„Ne lipsesc două lucruri: promovare și tehnologie. Produs turistic bun avem, dar suntem absenți de la cele mai importante târguri internaționale. Nu avem programe de digitalizare adevărate, nu putem să comandăm softuri performante care să ne conecteze cu marii operatori, deci produsul nostru nu ajunge pe piețele internaționale. Din acest motiv, turiștii care vin în România ajung mai mult pe cont propriu, vin incognito și nici nu știm câți sunt. Acum suntem în Schengen și cu atât mai puțin îi vom putea număra. Avem nevoie de bani pentru digitalizare, ca să ne conectăm cu marile agenții de turism”, a comentat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.
Prima de incoming este necesară
ANAT mai cere prima de incoming pe care o primesc toate agențiile de turism din alte țări. Alin Burcea a explicat că s-a legiferat această primă și în România, iar agențiile ar fi trebuit să primească 40 de euro de la stat pentru fiecare turist străin adus, însă legea nu se aplică, din 2022, pentru că nu este alocată suma necesară în buget.
Neavând nici buget de promovare suficient, nici proiecte, nici o strategie coerentă de promovare, nici digitalizare, România a ieșit singură din competiția cu alte destinații, spun reprezentanții ANAT.
Nici pentru a aduce jurnaliști sau influenceri străini în infotrip-uri nu sunt suficienți bani, pentru că legislația e învechită și nu se pot face achiziții peste o anumită sumă.
Din bugetul de promovare de anul trecut au rămas 1,4 milioane de lei bani necheltuiți, din suma și așa mult mai mică decât cea de care e nevoie. Pentru promovarea României ca destinație pe piața internațională, de la Ministerul Economiei s-au alocat fonduri doar pentru participarea la unele târguri de turism și pentru unele achiziții de materiale de promovare realizate de cunoscutul jurnalist britanic Charlie Ottley.
O bună promovare s-ar putea face cu ajutorul jurnaliștilor străini și al influencerilor care ar putea fi aduși în infotrip-uri, dar și aici sunt probleme din cauza legislației care a rămas în urmă și nimeni nu a mai schimbat-o.
„De peste 20 de ani nu se alocă bani suficienți și nici nu se pot cheltui, din cauza legislației”, a explicat Alin Burcea, care a dat exemplul prevederilor în legătură cu jurnaliștii străini care pentru a fi aduși în țara noastră, cu scopul de a ne promova destinația turistică, ar fi trebuit, până acum câțiva ani, să-și plătească singuri biletele de avion - o absurditate care a existat ani la rând.
Din 2017 până acum s-au mai făcut unele modificări legislative, dar tot nu s-au rezolvat toate problemele, iar tarifele prevăzute astăzi pentru jurnaliștii străini nu le pot asigura o cazare decentă - astfel încât nu ar avea ce să promoveze.
Altă modificare legislativă cerută de agenții este constituirea unor fonduri de garantare pentru turism - propunere discutată în anii precedenți, dar care nu a fost legiferată. Ar fi vorba despre Fondul de garantare al biletelor de avion, respectiv Fondul de garantare pentru pachete de servicii de călătorie.
Se mai cer câteva modificări la O.G. nr. 2/2018: Eliminarea responsabilității agențiilor de turism din România pentru pachetele organizate de turoperatori din Uniunea Europeană și revândute în România; Introducerea posibilității rambursării prin vouchere în cazuri excepționale și prelungirea termenelor de rambursare. ANAT cere și modificări la legea OMD-urilor, pentru clarificarea rolurilor și responsabilităților OMD-urilor și corectarea problemelor din teren.
Analiza turismului de incoming pe anul 2024
Cifrele arată foarte rău, comparativ cu celelalte țări. În România au ajuns, anul trecut, doar 2,4 milioane de turiști străini. Este adevărat că s-a înregistrat o creștere cu 11% față de 2023, dar suntem pe ultimul loc în Europa. Bulgaria a primit anul trecut 13 milioane de turiști străini, iar Albania a primit 11,7 milioane.
Cheltuielile României cu promovarea au fost de numai 1,1 milioane de euro în 2024, în timp ce Bulgaria a cheltuit circa 10 milioane de euro. România a obținut venituri din incoming de circa 1,3 miliarde de euro în 2024, în timp ce Bulgaria a obținut circa 14 miliarde de leva / 7,2 miliarde de euro, iar Albania a obținut 4,8 miliarde de euro.
Grecia „joacă în altă ligă”, ținta Guvernului elen fiind să obțină 25% din Produsul Intern Brut doar din turism și activitățile conexe. Grecia a primit 36 de milioane de turiști străini anul trecut, având cheltuieli de promovare de circa 40 de milioane de euro în intervalul 2019-2024 și obținând venituri din turismul de incoming de circa 22 miliarde de euro, cu 10% mai mult decât în 2023.
Noutățile sezonului, în stațiunile montane
Poiana Brașov își așteaptă turiștii pe 13 pârtii, domeniul schiabil având o lungime totală de 24 km, cea mai lungă pârtie fiind Drumul Roșu (5,3 km). Sinaia are 16 pârtii, cu o lungime totală de 22 de kilometri, cea mai lungă pârtie fiind Valea Dorului (6 km). La Predeal sunt 8 pârtii, cu 8 km lungime totală, cea mai lungă pârtie fiind Clăbucet (2,2 km). La Azuga sunt 7 pârtii, având 7 km lungime totală, cea mai lungă pârtie fiind Sorica (3 km).
Stațiunea Poiana Brașov vine cu noutăți, la începutul sezonului turistic din acest an. În următorii doi ani, marile lanțuri hoteliere Mercure, Hyatt și Holiday Inn vor investi în Brașov, iar în Poiana Brașov va fi construit un hotel de 5 stele, cu 120 de camere, parte a grupului Kempinski. Recent s-a finalizat nocturna de pe pârtia Lupului și vor începe lucrările la nocturna de pe Drumul Roșu. A fost inaugurat și parcul de distracții Alpin Magic Land. În această primăvară va fi amenajat un traseu accesibil de mountain bike pentru întreaga familie la Poiana Brașov. Se află în proiect și o sanie de vară de tip roller coaster, care va oferi alternativa la pârtiile de schi în perioada fără zăpadă. Un astfel de proiect are și Sinaia și a fost luată în considerare de toate stațiunile cu sporturi de iarnă.
Topul preferințelor vizitatorilor
Agențiile de Turism au analizat preferințele turiștilor în sezonul 2024-2025 și au alcătuit un top. Pe primul loc sunt sporturile de iarnă, cu peste două milioane de treceri prin turnichete în 2024, pe locul al doilea se află componenta de relaxare și wellness, pe al treilea sunt evenimentele de sărbători - Revelionul și Crăciunul au avut grad de ocupare aproape maxim. Pe al patrulea loc ar fi gastronomia, mai ales bucătăria tradițională.
În topul celor mai vizitate obiective turistice anul trecut sunt Castelul Bran, cu 960.000 de vizitatori, Castelul Peleș, cu 408.435 de vizitatori, Castelul Cantacuzino, cu 260.000 de vizitatori și Salina Slănic, cu 200.000 de vizitatori.
