Calendar ortodox, 27 iulie 2023. Sărbătoarea Sfântului Pantelimon: Obiceiuri, traditii, rugăciune

Este cunoscut ca un mare tămăduitor al trupului și sufletului și nu a cerut plată pentru binefacerile sale. Este considerat astfel ocrotitor al medicilor. Și-a convins tatăl să treacă la creștinism și și-a împărțit averea la săraci. 

S-a nascut in cetatea Nicomidiei în anul 284, pe vremea imparatului roman Maximian Galeriu. Tatal sau era un senator la curtea imparatului iiar mama sa era crestina. Primul său nume a fost “Pantoleon” care însemna “cel întru toate puternic ca un leu”. Mama lui, Evula, se ruga în secret la Isus Hristos cu fiecare prilej pe care il avea. 

A terminat Școala de Medicina la Nicomidia și a fost incredintat spre ucenicie medicului Eufrosin, de  la care a îmnvățat tainele medicinei. A devenit apoi medicul împăratului. 

Schimbarea s-a produs când l-a intalnit pe bătrânul Ermolae, care i-a arătat că doar Isus Hristos poate aduce vindecarea, devenind nu doar medic al trupului, ci și al sufletului. Într-o zi, el a găsit pe drum un copil care murise mușcat de un șarpe și i-a cerut ajutorul Mântuitorului. Copilul a revenit la viață iar șarpele a murit. Minunea l-a determinat să se boteze și  a primit numele Pantelimon, care inseamna “cel in totalitate milostiv”. Apoi a vindecat mulți oameni de afecțiuni incurabile. 

Însă milostenia sa a stârmnit invidia și a fost pârât împăratului că este creștin. A murit astfel decapitat din ordinul împăratului roman. Dar în acel moment, din rană nu i-a curs sânge iar trupul nu a ars, deși a fost aruncat în foc. A fost apoi este ingropat pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul in anul 303, potrivit calendarulortodox.ro.

Moaștele sale se află în biserici din toată lumea. La noi în țară acestea se află la  Catedrala Mitropoliei, Catedrala episcopală din Galați, Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului din Constanța, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi” din Capitală, la Biserica Sfântul Stelian Lucaci, la Biserica Sfântul Dumitru din spatele Muzeului de Istorie a României, la Mânăstirea Plumbuita, Biserica Sfântului Antonie cel Mare, la Biserica Stavropoleos, la Biserica Sfântul Alexie și la Biserica Sfântul Pantelimon.

Tradiții și superstiții 

Legenda spune că în această zi iese cerbul din apă și aceasta începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se apropie de sfârșit. 

Totodată, se mănâncă porumb fiert și dovlecei pentru a fi mai puternici în timpul iernii care va urma.

Se împart fructe pentru ca aestea să nu facă viermi anul viitor.

În această zi nu se lucrează, altfel oamenii care muncesc se îmbolnăvesc de ciumă, au parte de boli și pagube în familie. 

Rugăcinea Preasfinţitului Eremei Schimnicul

O, Mare Mucenice şi Tămăduitorule Pantelimon! Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi şi nu lăsa să rămână în noi bolile trupeşti şi sufleteşti de care suferim.

Vindecă bolile pricinuite de patimile şi păcatele noastre. Bolnavi suntem noi de lene, de slăbiciune trupească şi sufletească – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Bolnavi suntem noi de dorinţe şi împătimire de lucrurile trecătoare pământeşti – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Bolnavi suntem, o, Sfinte Pantelimon..Bolnavi suntem noi de uitare pentru lucrarea mântuirii, pentru păcatele, neputinţele şi pentru datoriile noastre – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Bolnavi suntem noi de ţinerea în mintea noastră a răului, de mânie, de ură, de tulburare – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. O, Tămăduitorule al Sfântului Athos şi al întregii lumi!

Bolnavi suntem noi de invidie, mândrie, îngâmfare, preamărire, de rând cu nemernicia şi netrebnicia noastră – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Bolnavi suntem noi de multele şi feluritele căderi în poftele trupului: în desfrânare, în mâncarea cea fără de saţ, în nereţinere, în desfătare – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea multă vorbire, de vorbire deşartă şi de cea săvârşită cu judecată – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

O, Sfinte Pantelimon! Ne dor ochii noştri de privirile păcătoase.
Ne dor urechile noastre de auzul cuvintelor deşarte, al cuvintelor rele, defăimătoare.
Ne dor mâinile noastre neîntinse spre săvârşirea rugăciunii şi spre fapta cea de milostenie – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Ne dor picioarele noastre nepornite grabnic spre Biserica Domnului, dar care uşor se îndreaptă spre căi rătăcite şi spre locuinţele acestei lumi – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Dar cel mai mult ne dor limba şi buzele noastre de rostirea cuvintelor zadarnice, deșarte, urâte, de nerostirea cuvintelor de rugăciune, de laudă sau de rostirea acestora cu nepăsare, cu neluare aminte şi fără de pricepere – tămăduieşte-ne, o, Milostive!
Tot trupul nostru este bolnav: Bolnavă este mintea noastră şi lipsită de înţelegere, înţelepciune şi de cugetare.

Bolnavă este voinţa noastră, care se întoarce de la lucrurile sfinte şi se îndreaptă spre lucruri păcătoase, dăunătoare nouă şi neplăcute lui Dumnezeu.

Bolnavă este închipuirea noastră, care nu doreşte şi nu este în măsură să conştientizeze atât moartea şi suferinţa veşnică a păcătoşilor, cât şi Fericirile Împărăţiei Cereşti, mânia Domnului, Pătimirile lui Hristos pe cruce, răstignirea Lui. O, Sfinte Pantelimon, tămăduieşte-ne. Ne doare totul în noi.

În neputinţă este sufletul nostru cu toate puterile şi priceperile lui. În neputinţă este trupul nostru cu toate mădularele lui.

Tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon, Tămăduitorul cel fără de arginţi, Doctorul cel mult iubitor şi sluga Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Nu ne lăsa pe noi în urgia bolilor şi neputinţelor, ci tămăduieşte-ne cu puterea harului tău şi vom lăuda Preasfânta Treime: pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor şi vom mulţumi harului tău purtător de vindecări în veci. Amin.

sursa doxologia.ro.