Fara camere modificate

Apartament de patru camere reusit decorat

Multi sasi din satele ardelenesti au parasit Romania, cautandu-si un loc si un rost cu ajutorul rudelor mai indepartate din Germania. Asa s-a intamplat cu cei mai multi tineri din satul Agristeu, din judetul Mures. Si o femeie de aici si-a gasit de lucru in casa unui afacerist german, ca menajera. Nu s-a intors dupa Revolutie, pentru ca nu avea suficient de multi bani, dar dorul de casa a transformat-o intr-o femeie trista si bolnavicioasa. Patronul neamt a vazut acest lucru si a intrebat-o direct, asa cum e felul acestor oameni, care e problema. Atunci i-a povestit de satul ei, de peisajul frumos, de moara in paragina si de batranii uitati si parasiti de acasa. I-a spus ca-i este tare dor sa mai calce macar o data in satul in care s-a nascut. Discutia s-a incheiat fara nici o remarca din partea afaceristului. Dar intr-o dimineata, acesta i-a spus sotiei sa faca bagajele, iar menajerei ca ea va fi ghidul lor catre Romania. Voia sa vada satul despre care i-a povestit cu lacrimi in ochi romanca. Si cand au ajuns in fata bisericii din izolata localitate, pe un drum ce lasa in urma lor rotocoale de colb, neamtul a simtit farmecul satului si a inteles de ce menajera lui avea ochii rosii si umezi.

ARHITECTURA TARANEASCA

Afaceristul a cumparat o darapanatura din buricul satului si a hotarat sa-si construiasca pe locul ei un conac, asa cum ii povestisera taranii ca existau pe timpuri. A cautat un arhitect din Targu-Mures care sa cunoasca traditia constructiilor din zona. A gasit-o pe doamna Gabriela Laszlo, care i-a facut un proiect ce reconstituia arhitectura simpla, dar robusta a caselor chiaburilor de altadata. Tot ce a fost de cumparat in privinta obiectelor, mobilierului si ceramicii din sat a cumparat neamtul pentru decorul interior. Si atunci cand nu a gasit ceva, a dat comanda tamplarilor sa-i faca piese dupa mestesugurile vechi, transmise din tata in fiu. Cam tot ce exista acum in casa poarta amprenta lucrului facut de mana, de la sobe, tamplarii din lemn, mese din fier vopsit pana la farfurii si oale de lut. Si daca pe vremuri nu existau canapele, pe acestea moderne le-a imbracat cu cerga. Asa ca, de fiecare data cand vine cu familia la Agristeu sa-si petreaca vacantele la conac, este insotit de menajera sasoaica, fericita ca-si poate vedea mult mai des rudele si satul ei natal.

SOBE DECORATIVE

Multe dintre camere pot fi incalzite cu sobe construite cu cahle vechi, autentice. Aceste sobe pot functiona si cu lemne, si cu gaz. Arhitectul a prevazut totusi existenta caloriferelor, pentru a se incalzi uniform spatiile ample. De remarcat accesul in living conceput cu doua usi culisante din lemn masiv, mascate in zid atunci cand sunt deschise.

ILUMINAT EXTERIOR

De la strada, conacul apare ca o casa mare, alba, cu ferestre ample, dar inspre curtea din spate, constructia capata o alura impozanta, incadrata la parter de o terasa larga. Desi nu era specifica tamplaria cu arcade, aceasta a fost prevazuta pentru a da o nota deosebita fatadelor simple. Pe timp de noapte, casa este intens luminata la exterior.

Sufrageriile si bucatariile taranesti din zona au peretii decorati cu obiecte ceramice. De aceea, si aici, sufrageria din vecinatatea bucatariei, folosita de cei ai casei, prezinta aceasta particularitate. Incaperea este placuta si intima si datorita peretelui lambrisat cu lemn, pe langa arhitectura taraneasca a casei

Pentru oaspeti exista o sufragerie mai eleganta, cu mobilier nou, din lemn masiv, dar care respecta stilul interior al casei. De remarcat corpurile de iluminat vechi, reconditionate perfect, integrate in ambient