x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Casa Ferma Casei Regale de la Băneasa

Ferma Casei Regale de la Băneasa

13 Sep 2007   •   00:00
Ferma Casei Regale de la Băneasa

Clădirea, construită intre anii 1938 şi 1940, se remarcă prin silueta turnului, proporţii, modul in care a fost integrată in peisaj, dar şi printr-un sentiment de confort şi intimidate.

Clădirea, construită intre anii 1938 şi 1940, se remarcă prin silueta turnului, proporţii, modul in care a fost integrată in peisaj, dar şi printr-un sentiment de confort şi intimidate.

Zona de nord a Capitalei nu a avut de-a lungul timpului un loc aparte in istoria Bucureştiului, insă Şoseaua Kiseleff şi hipodromul de la Băneasa au fost puncte de referinţă in viaţa bucureştenilor. Anul acesta s-ar fi implinit 100 de ani de la inaugurarea noului hipodrom de la Băneasa, construit după planurile arh. Ioan D. Berindei, dar care a fost demolat in 1956.

Aici cursele incepeau la ora două şi jumătate şi sfărşeau la ora cinci şi jumătate, insă "forfota şi parada care cu războiul aveau să piară se pornea" cu mult inainte pe Kiseleff, unde numeroase echipaje aduceau la tribunele de la Băneasa inalta societate, miniştri, diplomaţi şi militari. Caii "călcau frumos, parcă nici nu atingeau pămăntul, il inţepau cu o cadenţă perfectă. La dus, pentru a etala caii, se mergea in trap intins; de la hipodromul Băneasa pănă la vila Minovici era o bucată de şosea unde caii işi arătau vrednicia fără hăţuri şi bici", povesteşte in memoriile sale Gheorghe Jurgea-Negrileşti.

Cursele au reprezentat o constantă pentru viaţa mondenă a Capitalei, nu neapărat pentru desfăşurarea lor, căt mai ales pentru prilejul de a vedea şi de a fi văzut. După primul război mondial, Şoseaua a rămas unul din locurile de plimbare preferate, mai ales duminica, de bucureşteni.

In prezent, artera Kiseleff este sufocată de trafic şi nimic nu mai aminteşte de impozantul hipodrom cu cele două piste, una de galop şi cealaltă de trap, nici măcar numele unei străzi. Pe locul lor a fost construit in anii 1960 complexul Romexpo, iar in 1994, pe locul pistei de trap, World Trade Center.

Singura clădire care evocă intr-o anumită măsură atmosfera acelor vremuri este Ferma Regală de la Băneasa. Moştenind pasiunea pentru cai de la mama sa, Carol al II-lea a dorit să construiască in apropierea hipodromului grajduri pentru caii pursănge ai Casei Regale.

Â

Ferma regală de la Băneasa

Administraţia Bunurilor Private ale Casei Regale l-a desemnat pe Ion Boceanu pentru realizarea ansamblului, acesta fiind unul dintre arhitecţii care lucrau la proiectul noului Palat Regal din Calea Victoriei.

Situată intre Casa Presei şi Bd. Poligrafiei, construcţia in formă de U este rezultatul unor compoziţii de volume simple, toate părţile avănd un pronunţat caracter funcţional. Materialele folosite sunt obişnuite, neostentative, structura clădirii este din beton, zidăria din cărămidă dublu presată, iar invelitoarea roşie se potriveşte atăt ca material, căt şi ca pantă. De antrepriza lucrării s-a ocupat Emil Prager, iar de amenajarea peisagistică, arh. peisagist Vinari. Pentru materialele de construcţii au fost acceptate ofertele cele mai avantajoase: cimentul de la fabrica Titan, cărămida de la firma Zurescu, ţiglele fiind marca Hatschek, din Budapesta.

Soclul şi ancadramentele intrărilor principale prezintă bosaje de piatră tăiate rustic, iar in registrul superior al faţadelor a fost utilizat, doar decorativ, sistemul de lemnărie "fachwerk", avănd rolul de a unifica şi de-a da coerenţă intregului ansamblu. Plinul zidăriei este preponderent asupra golurilor inguste ale ferestrelor. Atăt intrarea principală in grajduri, căt şi cele laterale aveau uşi masive din lemn de brad.

Grajdurile Regale

Cele trei grajduri - de armăsari, de iepe şi de vaci - aveau doar parter, la etaj fiind depozitate fănul, ovăzul şi paiele. Conform măsurătorilor din planurile păstrate la Arhivele Naţionale, in pod incăpeau cinci vagoane de făn presat, iar in podul, impărţit in două, de deasupra şopronului de maşini erau depozitate cinci vagoane de ovăz şi respectiv zece vagoane de paie presate.

Boxele grajdurilor erau luminoase, spaţioase şi aerisite, ventilaţia fiind atăt exterioară, prin acoperiş, căt şi interioară. Pardoseala grajdurilor era din cărămidă. Cele cinci boxe mari ale armăsarilor se deschideau in curte. Cuvele din fontă emailată cu margini rotunjite din boxele cailor erau mereu pline cu apă. De altfel, ingrijitorul cailor avea camera lăngă boxe.

Casa administratorului

Clădirea, care in planurile originale este numită casa grădinarului, este corpul de clădire cu turn, care are subsol, parter, etaj, mansardă şi pod. Tot in aripa de vest, dar separat de această clădire, erau la parter şi la etaj dormitoarele celor 20 de angajaţi, intrucăt ferma avea sere, grădini de zarzavaturi şi pomi fructiferi.

In prezent

Proiectul de transformare a clădirii intr-un centru cultural a fost binevenit, intrucăt prezenta grave probleme, necesitănd lucrări complete, in urma lucrărilor de reabilitare confortul ambiental, luminos, acustic şi eficienţa energetică fiind mult imbunătăţite.

Din noiembrie 2004, la etajul I a fost deschis Centrul Cultural Metropolitan pentru Tineret, aflat sub autoritatea Direcţiei Comunicare şi Integrare Europeană, Seviciul Promovare Activităţi Cultural Sportive pentru Tineret din cadrul Primăriei Sectorului 1. Acest centru susţine activităţi culturale, ştiinţifice, educaţionale, civice, de informare şi documentare prin intermediul organizării unor manifestări şi programe variate ce se adresează tuturor categoriilor de tineri. Pănă in luna noiembrie centrul expune colecţia particulară de costume de epocă a Adinei Nanu. Centrul se poate lăuda cu lansarea şi cu desfăşurarea unor programe interesante, in colaborare cu alte instituţii stabilind contacte relevante din punct de vedere cultural. Crearea unui context cultural creativ, inovator susţinut de instituţii publice, culturale şi academice in acest spaţiu reprezintă o modalitate originală şi vizibilă de a conferi un argument in favoarea reabilitării acestui tip de clădiri.

Amenajări urbanistice

Prin Legea Reformei agrare din 1921, moşia Bibescu a fost expropriată, mărindu-se Parcul Herăstrău cu partea dinspre Băneasa, unde atunci nu erau decăt mărăcini, stufăriş, ţănţari şi cunoscuta cărciumă a lui Burilă. După incheierea amenajării Pădurii Băneasa, au inceput lucrările de amenajare a Parcului Naţional, pe terenul cuprins intre Şoseaua Kiseleff-lacurile Herăstrău şi Floreasca. Terminat in luna mai 1939, parcul a primit numele lui Carol al II-lea, fiind cel mai vast spaţiu verde al oraşului. La cererea Regelui, arh. Octav Doicescu construieşte in 1936, in aproprierea făntănei Mioriţa şi a fostului restaurant Sana-Souci, un country club, cu teren de golf şi tenis, actualul Club al Diplomaţilor. Simultan este amenajat şi Ştrandul Kiseleff, cu bazine de inot, terenuri de tenis şi rugby. După război, Herăstrăul a devenit Parcul de cultură şi odihnă I.V. Stalin.

După război, ferma a incetat să mai fie rentabilă, astfel că unii din cai sunt vănduţi, iar laptele şi zarzavaturile comercializate pănă atunci doar anumitor clienţi nu mai pot fi văndute decăt in piaţa Obor. In 1946, in ghidurile Bucureştiului clădirea apare ca Şcoala de Sericicultură, iar după construirea Centrului Poligrafic Casa Scănteii este inserată in parcul acesteia. In fosta fermă este amenajată o cantină, dormitoare şi o farmacie, restul spaţiilor fiind transformate in depozite

Lucrări de reabilitare

In anii ’90 a inceput renovarea clădirii din fonduri alocate de Primăria Sectorului 1. Au fost igienizate fundaţiile, ameliorată colectarea şi evacuarea apelor pluviale, reparată invelitoarea, inlocuită instalaţia electrică, recompartimentate interioarele, mărite golurile ferestrelor şi deschise intrări care fuseseră zidite. Din păcate, reabilitarea a insemnat şi instalarea de tavane false, scafe din rigips cu lumină indirectă, gresie, parchet laminat, tămplăria albă PVC, piatră cubică monoton utilizată, in loc să fie păstrat mai mult aspectul rustic. Deşi in zona verde sunt expuse opere ale studenţilor de la Arte, acest spaţiu este lăsat in paragină.

×
Subiecte în articol: băneasa clădiri de patrimoniu