Grădina botanică din Jibou, o frumuseţe în devenire

Grădina botanică din Jibou a fost înfiinţată în 1968 de profesorul Vasile Fati de la liceul din localitate. Doi ani mai târziu, devine instituţie independentă şi bază de cercetare în domeniul biologic şi botanic. La acest moment, grădina botanică este parte a Centrului de Cercetări Biologice a oraşului Jibou şi punct de atracţie didactică şi turistică pentru toată zona.

Grădina este situată în nord-estul oraşului, pe una dintre terasele create de râul Someş şi valorifică patrimoniul vechiului parc aflat pe domeniul Castelului Wesselényi, pe un teren de 25 hectare. Ca şi celelalte grădini botanice româneşti, grădina din Jibou este organizată pe sectoare, fiecare cu o funcţionalitate şi un scop anume. La acest moment, grădina cuprinde 5.000 de varietăţi de plante, în condiţiile în care unele spaţii sunt încă în curs de amenajare.

MEREU ALTFEL
Sectorul ornamental oferă mereu o privelişte nouă, în funcţie de sezon. Aici se pot observa tehnicile de cultură ale plantelor şi felul cum se pot obţine efecte decorative de durată cu arbuşti, arbori, flori perene sau anuale. Sectorul fitogeografic exploatează la maximum amplasamentul terasat. Aici plantele se regăsesc în funcţie de zonele de origine. În acest sector se află şi grădina japoneză cu plante aduse din extremul orient, grădina românească, grădina cu vestigii romane, plante aduse din America de Nord, Pirinei şi Cauzaz. Flora României se regăseşte şi ea în sectorul fitogeografic, organizată conform provinciilor istorice.

RARITĂŢI PROTEJATE
Sectorul sistematic este încă în curs de amenajare, dar, sub îndrumarea personalului grădinii, poate fi vizitat. Cuprinde un lac de acumulare, flori rare, floră şi faună fosilă. Aici se poate observa felul în care au evoluat şi s-au adaptat plantele de-a lungul timpului la condiţiile de mediu în continuă transformare. Sectorul ecologic se ocupă de legăturile subtile sau evidente dintre diverse segmente ale lumii vegetale şi felul cum interacţionează acestea.

Vizitând sectorul economic putem să învăţăm cum se face o terasare reuşită, ziduri de sprijin pentru terenuri în pantă, tehnici de drenaj şi de udare a plantelor prin picurare sau aspersiune, cum se pot proteja arborii de brume etc. Sectorul plantelor medicinale ne reaminteşte că cele mai bune remedii le găsim în natură şi că nu trebuie decât să avem priceperea necesară pentru a le folosi. Sectorul dendrologic este o pădure naturală, cu copaci seculari şi cu pepinieră în care se cultivă un sortiment variat de arbori.

Grădina are trei sere, clădiri emblematice pentru acest spaţiu. Prima este pentru cercetare, a doua pentru producerea de flori tăiate, iar cea de-a treia, cu opt departamente, ilustrează bogăţia speciilor botanice din întreaga lume, plantele fiind grupate în funcţie de mediul de dezvoltare. În bazinul central cu apă caldă se cultivă lotusul de Amazon, în palmarium găsim diverse varietăţi de palmieri, într-un alt departament vedem numeroase orhidee, alt departament ne arată plante mediteraneene şi australiene. Bromelii, ferigi, plante decorative prin frunze, bulboase felurite... toate pentru vizitatorul iubitor de frumos. Vizitaţi grădina şi vedeţi pe viu cum se naşte un spaţiu dedicat studiului, frumosului şi, de ce nu, relaxării.

DE AJUTOR
Iubitorii de plante, fie ei profesionişti sau novici, găsesc la grădina din Jibou un muzeu botanic, un herbarium, o bibliotecă de specialitate şi o... seminţerie. Personalul grădinii este implicat în munca de cercetare, de îmbunătăţire a speciilor, de introducere în patrimoniul grădinii a unor specii rare de plante. Grădina a fost şi continuă să fie o bază didactică şi se lucrează la o evidenţă detaliată a taxonilor deţinuţi şi a cercetărilor în desfăşurare. Există desigur legături cu alte instituţii similare din ţară şi din lume.