Mirela Constantin, pictor restaurator

Mirela Constantin este unul dintre putinii artisti pe care pasiunea ii tine in fata sevaletului sau a obiectului de restaurat cel putin zece ore, in toate zilele saptamanii. O pasiune devoratoare, combinata cu o neostoita sete de cunoastere, de perfectionare si de autodepasire. Un om pentru care "munca pe ogorul artei" este mai presus de orice

Mirela Constantin vorbeste mult, aproape fara incetare, cu o voce niciodata stridenta. Vorbeste numai despre ceea ce stie foarte bine si, credeti-ma, stie multe! E toba de istoria artei, mai ales istoria iconografiei, a invatat pana la cea mai delicata nuanta chimia combinatiilor de culoare, a eterurilor si decapantilor, stie totul despre panza, lemn sau sticla. Lucreaza, opt ore pe zi, intr-un colectiv de elita, la sectia de restaurare a Muzeului National de Arta. Dupa-amiaza, de cele mai multe ori pana tarziu, in noapte, se refugiaza in atelier, de cele mai multe ori singura, uneori inconjurata de prieteni apropiati, si lucreaza pentru ea si pentru cei care o aprcieaza.

DESPRE ORIGINALITATE

Pentru un restaurator, originalitatea este interzisa. El trebuie sa respecte si tehnic, si artistic opera de restaurat, fara a-si putea permite imixtiuni sau accese de personalitate. Mirela Constantin, o desavarsita profesionista, se supune acestei legi cu sfintenie. Atunci cand isi ridica insa privirea obosita de pe panza cojita de vremuri sau de pe icoana pe care nu se mai vad decat doua pete palide de culoare, descopera miracolul prezentului inundat de lumina si, poate cu aceeasi sfiiciune cu care recompune pictura trecutului, se lasa captata de prezent. Sa poti reinsufleti portrete degradate pana aproape de uitare si, in acelasi timp, sa surprinzi tot ceea ce este viu si colorat in jur, iata un dar cu care a fost daruita Mirela Constantin.

BUCURIA PEISAJULUI

Mirelei Constantin ii place la nebunie sa lucreze in aer liber. Ii place peisajul, infuzia de culoare si efluviile de parfumuri ale dealurilor aflate sub anotimpuri. Foarte rar, atunci cand programul dur de munca pe care si l-a autoimpus ii permite, isi ia micul sevalet, trusa cu pensule si vopsele si se instaleaza undeva, in oricare colt al raiului pamantesc, pentru a ne dovedi tuturor ca viata merita sa fie traita intens. Si pretutindeni gaseste urme vizibile ale propriei specii, o specie care nu conteneste sa reinventeze arta pentru propria bucurie.

In peisajele Mirelei Constantin nimic nu pare a stanjeni explozia perena si imanentaa naturii, nici interventia voit corectoare a spiritului uman, nici semnele unei civilizatii parca nedrept de industrializate

Naturile moarte pictate cu nerv si culoare transanta sunt, cu delicata compunere a elementelor, un amestec de obiecte manufacturate cu elemente pur naturale, fara de care parca nimic nu ar avea sens

Impresioneaza stiinta unui dozaj impecabil al culorii, trecuta prin nuante si irizatii surprinzatoare, o tehnica savanta venita cu certitudine din experienta de restaurator si din acuitatea observarii detaliului