Neuschwanstein: omagiu lui Wagner

Una dintre cele mai fotografiate construcţii din întreaga Germanie, un castel a cărui istorie se împleteşte cu legenda şi cu viaţa unor mari personalităţi.

Una dintre cele mai fotografiate construcţii din întreaga Germanie, un castel a cărui istorie se împleteşte cu legenda şi cu viaţa unor mari personalităţi.

Castelul Neuschwanstein este un palat bavarez din secolul al XIX-lea construit pe o înălţime aflată lîngă Hohenschwagau şi Fussen undeva în Bavaria de sud-vest pe teritoriul Germaniei. Palatul a fost construit ca un refugiu pentru regele Ludovic al II-lea şi ca un omagiu adus marelui Wagner. Deşi fotografiatul în interior este interzis, se apreciază că acest palat este cea mai fotografiată clădire din toată Germania.

Motivaţie

Ludovic al II-lea a ajuns pe tron la vîrsta de 18 ani. Fascinat de opera lui Richard Wagner şi de marile legende germanice, trăind aproape permanent între vis şi realitate a dorit să construiască acest palat ca un refugiu pentru sine şi pentru a reînvia legenda Regelui Lebădă. Moare misterios, înecat în Lacul Starnberg împreună cu doctorul său care îl declarase nebun în urma demersurilor Parlamentului Bavariei. Construcţia demarează pe data de 5 septembrie 1869 după planurile lui Christian Jank, mai degrabă un constructor de decoruri decît un arhitect. Aşa cum îi mărturisea regele lui Wagner într-o scrisoare din 1868, este conceput ca o reînviere a vechilor castele germanice în stilul vechilor cavaleri, undeva în vîrful muntelui, într-o locaţie aproape inaccesibilă, regele folosindu-şi toată influenţa pentru a determina obţinerea avizului arhitectului Curţii pentru construirea acestuia.

Aspect general

Clădirea este alcătuită din portalul de intrare, Armureria, Casa Cavalerului cu un turn pătrat şi Palatul sau Citadela cu două turnuri spre terminaţia vestică. Efectul este puternic teatral, poate un pic prea căutat, sentiment care creşte o dată ce pătrunzi în interior. Palatul sau Citadela are în componenţă mai multe încăperi la mai multe nivele. Acestea sînt în ordine: Camera Tronului care are aspect mai degrabă de interior de biserică, cu o pictură murală ce îi înfăţişează pe cei 12 apostoli şi cu un Iisus aflat pe un piedestal în apropierea tronului, care tron nu a existat niciodată, totul vrînd să arate rolul regelui de mediator între oameni şi divinitate, dormitorul regelui Ludovic, în mătase albastră cusută cu fir de aur şi picturi murale inspirate din legendele medievale germane, cu pereţi lambrisaţi în stejar şi pat monumental cu baldachin cu turnuleţe sculptate la fiecare colţ; Camera de Îmbrăcat, Camera Valetului, cu mobilier bogat încrustat şi de asemenea lambrisată în stejar, Camera Cîntăreţilor (inspirată după încăperea omonimă aflată la München), în care se ţineau concursuri pentru alegerea soliştilor de operă şi aveau loc spectacole (din păcate aici nu a avut loc nici un spectacol în timpul regelui Ludovic al II-lea), şi Grota, unde regele îşi amenajase un birou personal, o fantezie care aminteşte de o grotă reală şi face legătura cu holul şi Camera Cîntăreţilor. Cu excepţia celor sus-amintite multe din încăperi au rămas nedecorate în timpul vieţii lui Ludovic. De altfel construcţia palatului se va termina la peste un an de la moartea sa. Clădirea a rămas şi ea un pic neterminată, principalul element dorit de rege fiind un impunător donjon în mijlocul curţii superioare ale cărui fundaţii se pot vedea, dar care nu a fost construit.

Noutăţi tehnice

Spre lauda sa, Ludovic al II-lea a fost un pionier al tehnicii. Puţini cunosc şi recunosc faptul că acest rege a fost printre primii promotori ai electricităţii şi a introdus curentul electric în viaţa publică a Bavariei. Palatele sale au fost primele în care s-a folosit electricitatea şi nici Neuschwanstein nu face excepţie. De asemenea, în ciuda aspectului său puternic medieval, acest palat beneficiază pe lîngă electricitate şi de motoare cu aburi, instalaţii sanitare cu ţevăraie din plumb, instalaţie modernă de încălzire şi un sistem de ventilaţie. Toate acestea au fost prevăzute de la bun început şi au fost încorporate în pereţii clădirii.