Orhideele sunt bijuterii florale

Toata lumea crede despre orhidee ca sunt dificil de cultivat si de inmultit in conditii obisnuite. In unele cazuri opinia este indreptatita. Exista insa si varietati de orhidee cu care ne putem descurca in conditiile de care dispunem acasa. Printre acestea se numara Phalaenopsisul atat de prezent de la o vreme in magazinele de specialitate, Dendrobiumul, Cymbidiumul, Miltonia si altele. Daca ati cultivat violete africane cu rezultate bune, atunci n-ar trebui sa aveti nici o retinere in a cultiva si cele cateva orhidee enumerate mai sus si care se pot procura din magazine cu destula usurinta. E adevarat, un impediment ar putea fi pretul, dar il puteti depasi daca va doriti cu adevarat.

SEPARAREA TUFEI

In functie de tipul de crestere, monopoidala sau simpoidala, orhideele se pot inmulti cu usurinta pentru un cultivator informat si cu ceva experienta in privinta plantelor de interior. Orhideele cu crestere simpoidala, adica cele care arata ca niste tufe atunci cand plantele sunt mature, se inmultesc prin divizare. Aceasta se aplica numai plantelor mature (cele care au mai mult de sase pseudobulbi), pentru ca inflorirea si dimensiunea florilor sunt conditionate de dimensiunea plantei in general. Ca si in cazul altor plante care se inmultesc prin aceasta metoda, trebuie sa aveti grija sa nu raniti radacinile sau pseudobulbii. In cazul in care se intampla acest lucru, ranile se trateaza cu solutii antiseptice si se pudreaza cu praf de carbune vegetal.

BUTASI SI TRONSOANE

In cazul orhideelor monopoidale, precum Dendrobium sau Vanda, inmultirea se face prin butasi de varf. Butasul trebuie sa aiba 30-35 cm lungime si cateva radacini aeriene. Inmultirea este posibila si cu butasi mai mici si fara radacini aeriene, iar in unele cazuri se poate realiza si prin tronsoane de tulpina cu 1-3 noduri. Unele orhidee formeaza pui la subsuoara frunzelor, care au si cateva radacini aeriene. Ei sunt detasati de planta-mama si plantati cu grija, mai ales ca, de cele mai multe ori, ei sunt si infloriti.

IN VITRO - NUMAI PENTRU SPECIALISTI

Inmultirea in vitro a fost descoperita pentru orhidee in 1960 de catre G. Morel. Ulterior, metodele au fost imbunatatite asa incat acum se pot obtine chiar milioane de plante identice cu planta-mama. Insa aceasta modalitate de inmultire este rezervata specialistilor care au la dispozitie laboratoare specializate. In acest moment, pasionatii de orhidee din Romania nu au de unde sa-si procure cele necesare demararii unei miniculturi, asa ca se vor multumi probabil cu celelalte tipuri de inmultiri si cu varietati mai putin pretentioase pentru colectiile lor. Daca achizitionarea catorva plante mature nu e ceva complicat, problemele apar mai tarziu, cand sunt necesare un sol special si substante nutritive specifice. Se pot face diverse improvizatii, dar rezultatele sunt incerte. Speram ca macar pe viitor pasionatii de orhidee sa aiba tot ce le trebuie pentru a trece la treaba.

INMULTIREA PRIN SEMINTE

Inmultirea prin seminte reprezinta o adevarata aventura, in sensul ca niciodata nu stii cu exactitate ce fel de plante vei obtine. Semintele sunt foarte mici si germineaza doar in asociere cu o ciuperca numita Rhizoctonia, care le hraneste in primele etape de dezvoltare. In cazul in care se doreste inmultirea prin seminte trebuie sa se procure pe langa seminte si solutia nutritiva necesara, care are rolul de a inlocui ciuperca de care aminteam.

SFAT

Dificultatea cultivarii orhideelor consta in lipsa celor necesare (varietati neobisnuite, soluri speciale, substante etc.), nu neaparat in pretentiile plantelor sau in metodele de lucru