Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce este şi cum funcţionează o reţea de computere. În societatea actuală, ca de altfel întotdeauna, informaţia înseamnă putere. S-o dobândim cu minimum de efort şi maximum de eficienţă. Reţeaua, un computer la puterea infinit.
Ce este şi cum funcţionează o reţea de computere. În societatea actuală, ca de altfel întotdeauna, informaţia înseamnă putere. S-o dobândim cu minimum de efort şi maximum de eficienţă. Reţeaua, un computer la puterea infinit.
Reţeaua de calculatoare (sau computer network) leagă între ele o mulţime mai mică sau mai mare de calculatoare prin intermediul unor mijloace de comunicaţie (cablu coaxial, fibră optică, telefonie sau unde radio), astfel încât un calculator poate accesa datele, programele şi facilităţile unui alt calculator din aceeaşi reţea. Principalele componente ale unei reţele sunt: server-ul (un calculator puternic care gestionează activitatea întregului sistem), staţiile de lucru (work-station) cu periferice (imprimante, scanere, memorii externe etc.) şi elementele de conectare (modem dacă e conectat prin telefon sau transceiver dacă e conectat prin radio). Tendinţa actuală în utilizarea calculatoarelor este cuplarea acestora în reţea. Acest lucru oferă multiple avantaje. Programele pot fi păstrate într-o singură copie (pe server) şi pot fi folosite de oricare dintre utilizatorii reţelei; bazele de date pot fi exploatate de mai mulţi utilizatori simultan; resursele hard (în special imprimantele) pot fi utilizate simultan de mai mulţi utilizatori; posibilităţi de comunicare şi de schimb de informaţii.
Citește pe Antena3.ro
Tipuri de conectări
Reţelele de calculatoare se împart după aria lor de întindere în următoarele tipuri: LAN, MAN, WAN şi PDN. Reţelele relativ mici, cu cel mult câteva sute de calculatoare aflate în aceeaşi clădire sau grup de clădiri legate între ele direct (distanţa de aproximativ 1.000 m), se numesc Local Area Network (LAN). O reţea de tip LAN fără fir (prin unde radio) se numeşte WLAN (Wireless LAN). Aceste tip de reţea permite o partajare a resurselor serverului şi a perifericelor, comunicare şi interacţiune între utilizatori şi conectare la alte reţele. Reţelele care lucrează la nivelul unui oraş (cu distanţe la nivel de kilometri) se numesc Metropolitan Area Network (MAN). Reţelele de mare întindere geografică, de exemplu între două oraşe, sau care cuprind o ţară, numite Wide Area Network (WAN), permit servicii de comunicare şi transmitere de baze uriaşe de date. Reţelele care acţionează în întreaga lume se numesc Public Data Network (PDN) şi sunt folosite pentru consultarea marilor baze de date mondiale. Reţelele se mai pot clasifica şi după modul de conectare a staţiilor de lucru la server (topologie). Principalele tipuri de topologii pentru reţelele LAN sunt: reţea tip Magistrală (Bus), care au calculatoarele legate la o linie comună, în paralel la server, cu o fiabilitate sporită şi mare viteză de transmisie, necesar redus de cablu; reţea tip Inel (Ring), care au computerele legate la server în serie, din unul în altul; toate staţiile conectate au drepturi şi funcţiuni egale; reţea tip Stea (Star), care au calculatoarele legate fiecare individual la server; oferă o viteză mare de comunicaţie, fiind destinată aplicaţiilor în timp real. Dezavantajele pentru fiecare topologie sunt următoarele: la tip Magistrală, timpul de conectare pentru fiecare calculator în reţea nu poate fi determinat exact, la tip Inel, la defectarea unui calculator se întrerupe tot lanţul şi deci reţeaua nu mai poate funcţiona, iar viteza e mai redusă, iar la tipul Stea, consumul de cablu este mai mare şi modul de conectare este mai dificil.
La ce reţea ne racordăm?
O dată ce ne-am hotărât să ne racordăm într-o reţea de computere, se pune problema dacă ne racordăm la o reţea mare (MAN) sau la una de bloc (LAN). Personal pledez pentru racordarea la o reţea mai mică şi care să fie de tip Star, pentru a nu depinde de ceilalţi utilizatori. Avantajele unei reţele mai mici constau în aceea că viteza de racordare pentru reţeaua proprie este mult crescută, timpii de descărcare sunt mai scurţi, viteza de conectare cu alte reţele fiind aceeaşi ca la reţelele mai mari. Fiecare reţea mică este cunoscută după indicativul HUB-ului său. Un hub este un aparat asemănător splitter-ului din reţelele tv, la care se conectează mai multe calculatoare şi de la care pleacă o singură conexiune spre server. În genere, hub-ul este plasat imediat în apropierea serverului. Aceste reţele sunt foarte utile celor care doresc să facă schimburi masive de informaţii cu alţi utilizatori prin intermediul programelor tip ODC. Acest gen de programe permite ca un utilizator să pună la dispoziţia celorlalţi o anumită parte din memoria propriului computer, beneficiind la rândul său de aceleaşi facilităţi.
Cum e în România
La început, după 1990 au apărut reţeaua din mediul universitar (nodul central fiind UPB – Universitatea Politehnică Bucureşti) şi reţeaua din mediul cercetării (nodul central fiind ICI – Institutul de Cercetări în Informatică). Reţeaua locală UPB este nodul central al reţelei RoEduNet (The Romanian Education Network), de care sunt conectate reţele din peste 50 de instituţii de învăţământ şi de cultură din Bucureşti şi din ţară. Reţeaua locală a Universităţii Bucureşti este conectată la această reţea. În prezent, toate centrele universitare din ţară au reţele locale.
Zona industrială
Există numeroase procese tehnologice care necesită o supraveghere permanentă a unui număr relativ mare de parametri care trebuie verificaţi rapid şi într-o anumită ordine. În urma acestor verificări, în funcţie de valorile citite, trebuie adoptate anumite decizii, care sunt bine determinate, numai că ele trebuie aplicate într-un timp foarte scurt, aproape imposibil pentru factorul uman. Aceste procese pot fi conduse de unul sau de mai multe calculatoare. Calculatoarele se leagă în reţele LAN de tip Stea, reţele cu un timp real de răspuns bine determinat şi foarte scurt. Activitatea calculatoarelor este supravegheată pe display-uri şi supervizată de un operator uman, care are posibilitatea de intervenţie în orice moment.
