Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
31 DECEMBRIE 1906
1906... an jubiliar care a marcat cei 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I de Hohenzollern, 25 de ani de la proclamarea Romaniei ca regat si⦠1800 de ani de la stabilirea, in urma razboaielor daco-romane, a primilor colonisti romani pe meleagurile Daciei. Cu aceasta ocazie, pe Dealul Filaretului, sub conducerea lui C.I. Istrati, comisarul general al Expozitiei, a luat fiinta Parcul Carol I din Bucuresti. Aici a fost organizata "Expozitia Generala Romana". In afara participarii interne, au fost invitate sa fie prezenti si reprezentanti ai unor state europene precum Austria, Ungaria, Italia, Franta si Germania, care si-au amenajat pavilioane proprii.
OASPETI. Printre personalitatile de marca, prezente la deschiderea expozitiei (6 iunie) s-au numarat primarul Vienei, dr. Carol Lueger, si primarul Romei, contele di San Martino.
In cinstea acestora si a delegatiilor pe care le reprezentau, Primaria Bucurestilor a oferit cate un banchet, insarcinand cu organizarea celebra Casa Capsa.
Pentru masa organizata in onoarea primarului Vienei, meniul a fost pe potriva oaspetelui. Intre preparate au fost servite si specialitati austriece, cu denumiri avand "conotatii istorice" cum ar fi: "Aspic de foie-gras Schönbrunn", "Petits pois Rathauskeller" si "Glace Kahlenberg". Primarul Romei, contele di San Martino, s-a bucurat si el de o atentie speciala, mai ales ca adusese in dar romanilor "o copie in bronz, cu soclul ei de marmura, a Lupoaicei Capitoline, alaptand pe Romulus si Remus". Dupa intamplari nenumarate, statuia, simbol al originii latine a poporului roman, isi afla locul, astazi, in Piata Romana.
Dintre preparatele servite oaspetilor italieni amintim, pentru ineditul denumirilor: "Sterlet du Danube Daco-Roumaine", "Piece de filet de Boeuf Florentine", "Haricots verts à la Romulus", "Glace Napolitaine".
SALADE RUSSE - SALATA RUSEASCA |
|
Sub acest nume se regaseste o salata de legume, insa in realitate ea trebuie completata cu bucati de carne fiarta de pui, cu jambon, ansoa sau somon fume sau cu sfecla rosie. H. Pellaprat ne mai arata ca adevarata salata ruseasca are in compozitie aspic moale si este ornata
cu diferite decoratiuni obtinute din legumele care o compun.
"In Rusia se obisnuieste ca in aceasta salata sa se regaseasca produse
specifice tarii: agurti (un soi de castraveti cornison), zbarciogi (soi de ciuperci), cega afumata, caviar etc."
|
Citește pe Antena3.ro
|
|
Saumon à la Russe - Somon à la russeIata o varianta mai putin cunoscuta a retetei. Fileuri de somon proaspat (crud), tinute la macerat timp de cateva ore (cel mult o zi), intr-un bait compus din votca, ierburi aromate, suc de portocale si putina sare, servite cu sos de marar.Jambon à la gelee - Jambon in aspicAuguste Escoffier propune prepararea acestui fel de mancare astfel: jambonul trebuie racit pe cat posibil in vasul in care a fiert, mai ales daca nu trebuie dezosat. In cazul in care se dezoseaza, se ia de pe foc atunci cand este gata, se incizeaza in jurul rotulei, apoi osul se degajeaza si se scoate. Jambonul se ruleaza, apoi se leaga strans, se inveleste intr-o panza curata (tifon) si se pune la racit sub o presa. Dezosat sau nu, jambonul se curata de piele si de surplusul de grasime, dupa ce s-a racit bine si dupa ce a fost scos din panza. Se decoreaza cu aspic (pentru asta, se prepara un aspic pe o suprafata plana, iar pentru decorare se taie diverse forme, dupa inspiratie).Dindonneau rôti - Friptura de curcanAli-Bab, in "La gastronomie pratique", ne propune o excelenta reteta de "dindonneau truffe rôti", intalnita in meniurile clasice. Luati un curcan mare, cu multa carne, curatat de maruntaie, un ficat mare de gasca, o bucata de slanina, trufe negre de Perigord (aproximativ 500 g), vin de Madera, sare si piper. Curatati trufele de pielita (puneti pielita deoparte, la uscat) si fierbeti-le in putin vin (pastrati o parte din vin pentru gatitul curcanului). Taiati o parte dintre trufe rondele si impanati cu ele spatiul dintre carnea si pielea pasarii. In interiorul curcanului puneti restul de trufe, sare si piper. Lasati pasarea astfel pregatita intr-un vas in frigider timp de trei zile. Malaxati ficatul, amestecati-l cu pielita de la trufe uscata si sfaramata si marinati timp de 24 de ore in restul de vin. Scoateti trufele din interiorul curcanului, amestecati-le cu foie gras-ul marinat, umpleti din nou curcanul, inveliti-l in fasii de slanina si puneti-l pe frigare, deasupra focului, adunand sosul care se scurge intr-o tava. Serviti curcanul pe un platou, cu sosul de la gatit, degresat si pus intr-o sosiera.Salade verte - Salata verdeSe prepara din laptuci, varza alba, cicoare (scarola, specie care se consuma ca salata), andive, telina, fetica, papadie, iarba-grasa (specie de portolac care se mananca), creson, clopotei (specie de campanula folosita in alimentatie), foi de salsifi (barba caprei). Reteta este indicata de Escoffier. Salata se asezoneaza cu sare, piper, ulei si otet. |
|
CLUBUL TINERIMII
| |
|
|
PRETURI VECHI, CONOTATII NOI
|
|
PAINE: painea de un kg - 22 de parale, jimbla (painea alba) - 27 de parale, painea de lux - putin mai scumpa.
CARNE: carne de vaca - en gros: 0,80-0,85/kg; en detail:
1 leu/kg.; carne de porc - en gros: 0,80-0,85/kg; en detail: 1 leu/kg; carne de oaie - en gros: 0,60-0,65/kg; en detail: 0,70-0,80/kg; carne de pasare: 2,53/kg; carne de pui: 1,20-1,30/kg; curcan:
14-16/kg; rata: 2,5-3/kg.; carnati: 1-1,40/kg.
PESTE: caras: 0,6-0,7/kg; crap: mic - 1 leu/kg; mare - 1,4/kg; biban: mijlociu - 1 leu/kg; mare - 1,4/kg; stiuca: mica - 0,5/kg; mare - 0,6/kg; sturion: 2/kg; fructe de mare: 1,2/kg; lin: 0,8/kg; creveti: 3-8/100 g.
LACTATE: lapte de vaca: 0,4/litru; laptele batut: 0,2-0,3/litru; unt proaspat: la tarani - 2-2,5/kg; la negustorii ambulanti - 2,8-3,2/kg; la laptari si la negustorii de branzeturi - 3,6-4,6/kg; branza alba: la tarani - 1,6/kg; in laptarii - 1,80-1,82/kg; la negustori - 1,2-1,4/kg.
LEGUME: Ceapa: 0,1-0,15/kg;
usturoi: 0,5 - o funie; cartofi: 0,1/kg; conopida: 0,2-0,4/kg; varza rosie: 0,20-0,40/kg; telina: 2,5-4/100 g; fasole: 0,25-0,4/kg; ciuperci: 1,1-1,30/kg.
|
