Arheologie culinară

O idee genială a făcut ca "Festivalul Cetăţilor Dacice" să capete culoare şi gust. Sorina Ţibacov, artist plastic, autor de cărţi de bucate, dar şi un "arheolog culinar" în plină afirmare, a reconstituit, pornind de la ingrediente de bază, specialităţi gastronomice de acum 2000 de ani.

O idee genială a făcut ca "Festivalul Cetăţilor Dacice" să capete culoare şi gust. Sorina Ţibacov, artist plastic, autor de cărţi de bucate, dar şi un "arheolog culinar" în plină afirmare, a reconstituit, pornind de la ingrediente de bază, specialităţi gastronomice de acum 2000 de ani.

"S-au descoperit atîtea vase pentru păstrat vinul, cerealele sau mîncarea… Dacă ei aveau inventar de bucătărie, sigur puneau ceva şi în oalele acelea. Trebuie să fie ceva la mijloc. Aşa că m-am întrebat: «Oare ce mîncau dacii?» Mai întîi m-am gîndit să scriu o carte, un fel de arheologie culinară, să reconstitui reţete. Deşi nu s-a descoperit încă nimic cu precizie, nu au rămas mărturii scrise, totuşi, cercetînd vetrele care există, zonele de locuire, se poate reface un itinerariu al gusturilor dacice."

Judecînd după gradul de dezvoltare a civilizaţiei dacice – existau vase de ceramică de diverse forme şi avînd variate întrebuinţări, unele dintre ele pictate, mînuiau metalele pentru a obţine bijuterii delicate, arme sau unelte – ea nu era chiar atît de simplă. Şi aşa cum nu poate exista cultură fără mîncare, nici cea dacică nu făcea excepţie. Deşi poate că nu mîncau la fel de diversificat ca romanii.

Autenticitate

Cartea a rămas în stadiul de proiect. Certe sînt însă turtele dacice din care au avut ocazia să guste cei care au trecut la sfîrşit de iunie prin Cricău. "Turta este din aluat nedospit, deşi nu sînt sigură că nu foloseau ceva drojdii, că doar şi egiptenii acum 5.000 de ani le întrebuinţau. M-am interesat şi existau drojdii naturale – stafidele care fermentează în miere, de exemplu, iar compoziţia aceea funcţiona ca o drojdie naturală. Plăcintele, din acelaşi aluat, au fost umplute cu brînză, varză, viezure… (ultimul cuvînt este de fapt o mică poznă a doamnei Ţibacov, ştiindu-se că acesta, la fel ca brînză şi varză, este de origine dacică)."

Ce vom descoperi la ediţia următoare a festivalului? Proiectele sînt ambiţioase: animale la proţap (că doar dacii se ocupau şi cu creşterea animalelor), păstrăvi în lut, copţi în jar mocnit, mied (o băutură de fermentaţie, asemănătoare la gust socatei, care se obţinea din fagurii storşi de miere şi puşi cu apă timp de cîteva săptămîni) şi, bineînţeles, mult mai multe plăcinte dacice.

"M-am gîndit că o cultură pe care vrei să o reînvii nu poate exista fără mîncare, aceasta fiind o parte importantă a oricărei culturi"
Sorina Ţibacov - artist plastic