Bucătăria românească

În ceea ce priveşte arta culinară în Ro­­mânia, mai sînt multe secrete de scos la iveală. Din punct de vedere gas­tronomic, fiecare regiune este un uni­vers în sine, iar preparatele sînt diferite de ceea ce gustăm noi astăzi, cei care sîntem trăitori la oraş.

În ceea ce priveşte arta culinară în Ro­­mânia, mai sînt multe secrete de scos la iveală. Din punct de vedere gas­tronomic, fiecare regiune este un uni­vers în sine, iar preparatele sînt diferite de ceea ce gustăm noi astăzi, cei care sîntem trăitori la oraş. 

Tradiţie

Să încercăm să descifrăm împreună care ar fi mîncărurile specifice pentru fiecare regiune a ţării în parte. Moldova este vestită pentru sărmăluţele în foi de viţă din piept de gîscă sau de raţă, frip­turile la tavă din carne de curcan sau bo­boc de gîscă, raţa pe varză şi, bine­în­ţeles, celebra ciorbă de potroace a mol­do­vencelor care nu are egal. În Oltenia şi Muntenia predomină ciorbele de zar­za­vaturi, supele de pui, mîncărurile de ­le­gume cu sau fără carne, salatele, car­nea de pui (în multe sate din Oltenia ce­le­bra saramură de pui se prepară ca odi­nioară – olteanul pune în sosul sa­ra­mu­­rii un "ţoi" de rachiu şi unul de vin, pen­tru aromă) şi cea de vacă. Mîn­că­ru­ri­le care se prepară în Dobrogea sînt pe bază de carne de miel, iar în Tran­sil­va­nia şi Banat carnea preferată este cea de porc. Aici se găteşte cu un­tură, iar su­pele sînt drese cu smîntînă. Me­rită să amintim de sărmăluţele ardele­neşti pre­parate din carne de porc proas­pătă, amestecată cu afu­mă­tură, condimentate cu piper, cimbru şi boia, de celebra friptu­ră de Turda ce presupune sacrificarea unui porc hrănit nu­mai cu cereale, înmuierea cărnii acestuia în lapte şi pregătirea fripturii cu  ingrediente se­crete care dau savoare fripturii.

Ciorbă de "ciocănele"

Ingrediente: 3 limbi, urechi, cozi şi picioare de porc, creier, o ceapă, 3 morcovi, o ţelină, o albitură, untură din osînză, leuştean, pătrunjel.

Preparare: Cozile, urechile şi picioarele se pîrlesc, se spală bine şi se pun la fiert în apă rece. Se lasă să se răcească şi se taie în bucăţi potrivite. Alături, pe un fund de lemn tocăm mărunt o ceapă pe care o punem la fiert în oală. Adăugăm morcovii, albitura şi ţelina tăiate mărunt şi călite în untură albă, din osînză, punem şi creierul bine spălat, curăţat de pieliţă şi de cheaguri. Le lăsăm să fiarbă la foc mic. Cînd creierul e fiert dăm oala jos de pe plită şi punem leuşteanul şi ­pătrunjelul tocate mărunt. E şi mai gustoasă dacă o mîncăm cu ardei iute. 
Reţetă de Catrinca Andrici, Călăraşi, Botoşani, 1978

Pui cu tarhon

Ingrediente: un pui, 8 legături de tarhon, două linguri de făină, 3 linguri de ulei, bulion, sare.

Preparare: Se curăţă tarhonul, se spală bine în sită şi se toacă mărunt. Într-o cra­tiţă de 3 kg se rumeneşte făina în ulei. Cînd făina e rumenită se pune bu­li­o­nul şi se amestecă bine. Se adaugă apoi tarhonul, se umple cu apă, se po­tri­veşte de sare şi se lasă să fiarbă la foc mic. Separat se rumenesc bucăţile de pui. Cînd este fiert tarhonul se pune car­nea şi se mai dă în clocot de cîteva ori. Reţetă de Elena Popescu, Brăneşti, Ilfov, 1991

Sîrbuşcă

Ingrediente: o oală de zer de lapte, o ulcică de apă, 3 morcovi, un pătrunjel, 3 cepe albe şi mari, 6 cartofi, untdelemn, o mînă de mălai, mărar şi sare.

Preparare: Morcovii şi pătrunjelul se taie în bucăţi, iar ceapa se taie "bob de orez". Le călim în untdelemn şi le fier­bem în apa amestecată cu zerul dat prin stre­curătoare. Punem cratiţa la foc do­mol, pe plită, şi cînd mai scade fiertura adăugăm cartofii tăiaţi mărunt. Potrivim de sare şi punem mălaiul, amestecînd să nu rămînă cocoloaşe. La sfîrşit punem mărarul tocat mărunt. Se mănîncă fierbinte cu mămăligă.
Reţetă de Ştefania Piticari, Paltin, Vatra Moldoviţei, 1976

Borş de gîscă

Ingrediente: o gîscă, o sfeclă roşie, o ţelină, o lingură de oţet, o lingură de miere de tei, bulion, smîntînă, morcovi, ceapă albă, varză, slănină, sare, piper şi verdeaţă proaspătă.

Preparare: După ce gîsca este curăţată, pîrlită şi spălată se pune la fiert în apă cu sare. În alt vas se prăjeşte slănina tăiată mărunt şi se adaugă cît mai multe feluri de legume (sfeclă roşie, ţelină, morcovi, ceapă albă, varză), care mai înainte au fost spălate şi opărite cu o parte din apa în care fierbe gîsca. După ce legumele s-au călit, se pun în oala în care fierbe gîsca foi de dafin, boabe de piper, o lingură de oţet, o lingură de miere de tei şi bulionul. Se dă în clocot totul. Cînd se pune în farfurii se pot adăuga smîntînă şi verdeaţă proaspătă tăiată mărunt (pătrunjel şi leuştean).
Reţetă de Maria Faur, Bîrsa, Arad, 1978

Ciorbă de praz 

Ingrediente: 6 fire de praz, 3 roşii cărnoase, 3 morcovi, o albitură, tăieţei, făină, verdeaţă, o ulcică de zeamă de varză, sare.

Preparare: Se curăţă prazul, se spală şi se toacă mărunt. Apoi se căleşte în untdelemn. Se pune zarzavatul tocat mărunt şi se călesc cîteva minute îm­pre­ună. Se stinge cu apă şi se pune la fiert. Făina se căleşte separat şi se stin­ge cu roşiile curăţate de coajă, de seminţe şi tăiate felii. Cînd zarzavatul este aproape fiert, se pun tăieţeii şi se dau în cîteva clocote. Turnăm zeama de varză care a fost fiartă separat, po­tri­vim de sare şi presărăm verdeaţa tocată. Se însoţeşte cu ardei iute.
Reţetă de Eugenia Radu, Dranic, Dolj, 1975

Ciorbă de dragavei (ştevie)

Ingrediente: un ciur de ştevie, o cană de untdelemn, 3 pumni de orez, două ouă, 3 linguri de oţet, leuştean.

Preparare: Se pune untdelemnul în oală şi se încinge, se adaugă ştevia tocată mărunt şi se căleşte împreună cu orezul bine spălat. Se umple oala cu apă şi se lasă să fiarbă. După ce a dat în clocot de trei ori se adaugă ouăle bătute şi se potriveşte de oţet şi sare. Se lasă să mai fiarbă la foc domol şi se adaugă leuşteanul tocat mărunt. E şi mai bună "ajutată" de ardei iute.
Reţetă de Anica Ghiţă, Negoieşti, Dolj, 1995