O carte de bucate, o lume, o poveste... "Buna menajera de Ecaterina Steriady (colonelu)". Cartea, aparuta in 1871, la Galati, in Tipografia Otto Bielig, a fost dedicata de autoare, sotie de ofiter, "M.S. Principesei Elisabeta, Doamna Romanilor, Alteta Sa scaret cu obicinuita’i graciositate a bine voitu sa o accepteze".

Viitoarea regina a Romaniei avea atunci 28 de ani si era doar de doi ani casatorita cu Carol I de Hohenzollern. Motivatia gestului o aflam in "prolegomena" autoarei: "Cunoscand cat de mult Maria Voastra tineti la prosperitatea si fericirea casnica, am crezut de a mea datorie a prezenta aceasta carte Mariei Voastre, drept omagiu al amorului ce inspirati". Era deci o carte-indreptar pentru toate gospodinele, si nu doar pentru protipendada romaneasca. De putin timp aparusera "scolile de menaj", aflate sub patronajul casei domnitoare sau a guvernului.

Pe pagina de titlu, E. Steriady face cunoscut un deziderat al timpului, valabil si in vremea noastra: "Familia este temelia Societatii; un bun menaj recomanda o buna familie". Se pare ca volumul, de aproape 440 de pagini, a avut cautare. La scurt timp, in anul 1874, la Bucuresti, Alcalay va edita o "editie noua revazuta complet de L.N.".

"O repede ochire" facuta de noi, comparand carti de bucate tiparite pana la anul 1871, ne-a relevat faptul ca Ecaterina Steriady s-a "inspirat" si din retetele publicate de Maria Maurer in anul 1849.

Tributara unor mentalitati traditionaliste, dupa cum apreciaza Mariana Net intr-un studiu despre cartile de bucate romanesti, lucrarea marcheaza totusi "trecerea spre mentalitatea vest-europeana" a gastronomiei romanesti.

Cuprins In cuprinsul cartii (31 de capitole) aflam despre prepararea: dulceturilor (81 de retete), serbeturilor (13 retete), compoturilor (26 de retete), aluaturilor (49 de retete), turtelor, tortelor si scoartelor (32 de retete), budincilor, satourilor si sufleurilor (50 de retete), mancarurilor reci (23 de retete), supelor (52 de retete), mancarurilor de pui (26 de retete), bauturilor (16 retete) si multe altele. O "tabla de materii pentru vegetarieni" indica retetele ce se pot utiliza in bucataria vegetariana. Amintim cateva: napi cu unt sau cu sos alb, sparanghel prajit, natural sau cu oua, telina cu sos de trufe, spanac cu unt, conopida cu parmezan, papara, galusti milaneze etc.

Ceapa umpluta, de dulce sau de post Fierbe potrivit in apa cepe mari albe, cu sarea necesara; scoate apoi miezul cepelor ca sa ramana numai in doua sau trei foi; amesteca miezurile cepelor cu franzela muiata, 150 g de migdale prajite si pisate, 150 g de svaiter (branza de Elvetia - Schweizer) ras pe razatoare, trei galbenusuri de ou, un albus batut bine, piper si putina nucsoara si amesteca bine toate acestea. Apoi umple bine cepele de mai sus, da-le prin faina, moaie-le in ou batut foarte bine si pune-le sa se prajeasca in unt proaspat deajuns; dupa aceasta asaza-le intr-o tingire, toarna deasupra lor un sos pregatit de mai inainte din bulion, vin si unt, lasa-le sa fiarba doua minute si da-le la masa. Pentru post, umplutura aceasta se pregateste cu tocatura de peste, morun, stiuca sau salau; pune putin orez fiert in zeama pestelui, paine muiata in zeama pestelui si stafide fara samburi; amesteca toate acestea impreuna, umple cepele si urmeaza ca mai sus. In loc de unt insa, pune untdelemn, bulion si vin alb.

Scrob romanesc Bate bine opt oua cu o jumatate de lingura cu faina, sare, piper, putin patrunjel taiat marunt si 180 g cascaval ras. Cand vrei sa pregatesti scrobul, topeste intr-o tigaie 450 g unt, taie felioare subtiri de pastrama, limba afumata nefiarta sau bucati de carnaciori afumati si, cand incepe untul sa sfaraie, toarna compozitia de sus peste el, las-o sa se rumeneasca si rastoarna indata intr-o farfurie, toarna apoi unt proaspat deasupra si da-l cald la masa.

Supa de verdeturi Ia o bucata de telina si o bucata de morcov si da-le pe razatoare; mai ia jumatate praz taiat rotund, un cartof mic taiat tot asa, o bucatica de varza taiata marunt si zeama de la cinci patlagele rosii. Pune-le sa fiarba cu putina zeama de carne, improspateaza-le din cand in cand cu zeama de carne si, cand vrei sa dai supa la masa, ia felii de franzela subtiri muiate in ou si prajite in unt sau rumenite la foc, impartite in bucatele foarte mici in patru colturi; arunca-le in castron, toarna supa si da-o la masa.

Gutui umplute Se curata un kilogram de gutui potrivite ca marime si se taie in partea de la codita, curatindu-le de samburi si de coaja; dupa aceea se pun sa fiarba cu apa, numai cat le va cuprinde, si dupa ce apa scade jumatate, se scot gutuile si zeama, se strecoara si se moaie cu doua kilograme de zahar pisat si cernut cu 3 grame de vanilie; acest zahar se topeste si se fierbe putin; apoi se toarna peste gutuile de mai sus umplute cu o compozitie de o jumatate kilogram de migdale, 250 g zahar, 3 g vanilie, 60 g scortisoara, asezate randuri-randuri in tava, departe una de alta ca un deget. Se toarna zaharul deasupra lor si tava se pune in cuptor la o caldura moale. Se inchide cuptorul la gura, pazindu-se tava din cand in cand, pana ce gutuile fierb si se asaza in borcane scunde, turnand zaharul deasupra lor.

Scrumbii de Dunare proaspete Spala si curata scrumbiile, sara-le, pune in ele foi de dafin si unge-le cu untdelemn bun. Cand vrei sa le dai la masa, unge un gratar cu untdelemn, pune-l pe para de mangal putin potolita, inveleste scrumbiile in hartie unsa cu untdelemn si pune-le pe gratar, ca sa se friga pe o parte; apoi pune-le intr-o farfurie lunga, toarna peste ele zeama de la sase lamai, 150 g apa, putina sare, piper si foi de patrunjel; tavaleste scrumbiile in sos si da-le la masa inainte de supa. Tot astfel poti prepara si platicele mari, facandu-le un sos de lamaie, ca la friptura de cega si la crap.

Halva turceasca Ia 300 g unt topit, 360 g faina picluita, faina de orez sau gris, 600 g lapte, 200 g zahar si 60 g apa de flori (daca e faina de orez, pune si un gram de vanilie). Lasa zaharul sa fiarba putin, strecoara-l in lapte, pune untul de mai sus sa fiarba la foc potrivit si pune faina in unt sa se rumeneasca, invartind-o mereu cu o lingura de lemn ca sa nu miroasa a crud, dar sa nu fie nici prea rumenita; da-o indata jos de pe foc, toarna zaharul clocotit in ea, acopera iute cu un capac si lasa putin sa se coaca; apoi tot cu lingura aceea amesteca bine ca o mamaliguta, arunca migdale prajite in unt sau fisticuri curatite, pune-o cu o lingura in forma in care-ti va placea si rasturnand-o pe o farfurie, presar-o cu zahar, vanilie sau scortisoara. Halvaua aceasta, de obicei, se mananca calda; ramanand a doua zi, se poate servi cu zahar legat cu apa de flori si cu mici bucatele de scortisoara, dat fiert in sosiera.

Pui cu alune Prajeste cu unt un pui taiat bucatele; dupa ce se va rumeni putin, presara-l cu o lingura cu faina, pune-i sare si apoi mai prajeste-l putin. Pregateste alunele, curata-le de coaja lor, prajeste-le putin in unt si arunca-le in puiul prajit, umple cu zeama de carne si lasa sa scada.