Bunătăţi de Lăpuşel

Inşirate pe taraba amenajată in Parcul Naţional, la Tărgul de Păine, prezenţa cărnaţilor, a pastramelor, a jamboanelor şi a altor bunătăţi ii atrăgea pe bucureşteni ca un magnet.

Inşirate pe taraba amenajată in Parcul Naţional, la Tărgul de Păine, prezenţa cărnaţilor, a pastramelor, a jamboanelor şi a altor bunătăţi care consonau bine cu ideea de iarnă, de Crăciun şi de masă indestulată ii atrăgea pe bucureşteni ca un magnet. "Jambonul de Lăpuşel", lăfăindu-se in mijloc, se cerea testat "organoleptic" şi nu puţini erau cei care tare s-ar mai fi infruptat din el. Mie numele localităţii din care proveneau toate aceste bunătăţi mi-a adus aminte de o cercetare arheologică a profesorului Ioan Stanciu, referitoare la o aşezare prefeudală de la Lăpuşel. Şi cum tot dănsul este şi autorul unui studiu cu privire la creşterea animalelor, vănătoarea şi regimul alimentar in comunităţile epocii romane din nord-vestul Romăniei, m-am intrebat dacă la timpul de referinţă al scrierii sale se pregătea in gospodăriile din zonă şi celebrul jambon. Cosmin Silaghi, reprezentantul firmei expozante (cu sediul in Lăpuşel), nu mi-a putut da informaţii despre vechimea reţetei. Dar ne-a asigurat de calitatea preparatelor. "Folosim materie curată, fără inlocuitori, intăritori de gust sau arome. Şi părinţii mei pregăteau acasă după aceleaşi reţete şi cărnaţii, şi pastrama. Noi, la Lăpuşel, ţinem la calitate şi la tradiţia reţetei."

Căteva reţete, pe scurt

CĂRNATUL DE CASĂ. Carnea se taie in bucăţi şi se murează, lăsăndu-se la macerat 24 de ore. După aceea se toacă, se adaugă condimentele - piper, usturoi, boia - , se umplu maţele (bine spălate) cu această compoziţie şi se afumă. Se foloseşte rumeguş de lemn de esenţă tare - fag sau stejar - , iar timpul de afumare este de 2-3 zile, la foc slab, doar căt să se aprindă rumeguşul.

CĂRNATUL PICANT. Este asemănător cu cărnatul de casă, doar că se folosesc boia de ardei iute şi ardei iute proaspăt, tocat mărunt.

JAMBONUL DE LĂPUŞEL. Pulpa de porc se pune la saramură. După ce s-a murat bine, se scoate din saramură, se desărează, se lasă la scurs şi se afumă timp de o săptămănă sau chiar două. Se păstrează in loc răcoros, in dreptul curenţilor de aer uscat.

PASTRAMA DE VITĂ. Se pregăteşte din carne macră de vită, tăiată felii. Se pune mai intăi intr-un baiţ cu piper, usturoi, boia şi sare. Se lasă la macerat trei zile, după care se scoate şi se afumă. Practic, se coace in afumătoare la o temperatură foarte mare.