Bune de leac

În luna martie se pun la cale multe miracole. Totul este să fii cu băgare de seamă şi să ţii cont de toate semnele care-ţi apar în cale. Frigurile se vindecă foarte uşor dacă reuşeşti să pui mâna pe primul şarpe care-ţi iese în cale. Cei care suferă de dureri de şale ating spatele şarpelui, iar cei pe care-i doare grumazul pun mâna pe gât.

Buruieni magice
Altădată, şarpele îţi arată locul unde poţi găsi o iarbă magică. "Când vei vedea întâia dată un şerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o pară de argint, în gură să-i pui un căţel de usturoi şi să-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La nouă zile după ce l-ai pus în pământ sub pridvor să cauţi în locul acela şi ce buruiană va fi crescut din gura şerpelui s-o iei, s-o porţi cu tine orişiunde. Pe unde vei merge cu această buruiană, toate celelalte buruieni şi copaci au să vorbească cu tine şi-ţi spun de ce leac sunt bune şi cum se cheamă." (Artur Gorovei – "Credinţi şi superstiţii ale poporului român") În schimb, puricii sunt lăsaţi în pace, existând credinţa că, dacă îi omori sau le spui pe nume, vei suferi foarte tare în timpul verii. De multe ori, femeile luau o mătură şi ieşeau afară strigând de trei ori: "Marta în casă,/ Bolile afară! / Marta în casă,/ Puricii să iasă!".

Apa de ploaie căzută în martie este bună pentru faţă, femeile obişnuind să se spele cu ea pentru a li se întinde pielea, părând mai tinere. Pentru a fi sănătoşi şi puternici tot anul, cei mici şi cei mari culeg urzici şi le mănâncă sub formă de fierturi. Se spune despre acestea că sunt plantele care se aseamănă cel mai mult cu vremea aprigă din martie, fiind "iuţi şi tari".

Gospodarii iau seamă de sfaturile înţelepte din trecut, având grijă ca printre semănăturile de toamnă, mai rare, să pună şi seminţe de trifoi. Iată alte câteva sfaturi: "Sădeşte legumele menite pentru a-ţi face sămânţă. Ca să le aperi în contra omidelor, pune în apropiere câteva seminţe de cânepă: mirosul acesteia alungă fluturii. Cartofii îngheţaţi fierbe-i şi scurge apa de pe ei, apoi îi dă la vite, altcum se vor îmbolnăvi, că-s otrăvitori. Macină bucate pe timp mai îndelungat. Fă altoirea pomilor, găteşte straturi pentru legume şi le înseamnă." ("Calendarul săteanului pe anul comun 1918, Sibiu")

Borş de urzici
Ingrediente: 500 ml borş, o ceapă roşie, 50 g orez, o jumătate de linguriţă de făină, două linguri de unt, o legătură de pătrunjel, 500 g urzici, doi morcovi, un ou, sare, piper.

Preparare: Urzicile se curăţă, se spală şi se fierb. Când s-au înmuiat se scurg de apă şi se toacă mărunt. În acest timp se topeşte untul într-o tigaie şi se călesc ceapa tocată, făina, sarea şi piperul. Se stinge cu un litru de apă caldă, iar după ce începe apa să clocotească, se adaugă urzicile, morcovii tăiaţi rondele şi orezul. Când s-au înmuiat se toarnă borşul şi se mai lasă să dea câteva clocote. Se drege borşul cu ou bătut foarte bine şi se serveşte cu pătrunjel proaspăt tocat.