Ca pe vremea dacilor

O data ce s-a aratat "Vara pe ulita" la Muzeul Satului, ne-am apropiat si mai mult de istoria romanilor, prin intermediul mastilor traditionale confectionate de Maria Petrican. Am intilnit-o la unul din atelierele de creatie organizate aici, ea fiind prezenta in fiecare vara inca din anul 1993.

O dată ce s-a arătat "Vara pe uliţă" la Muzeul Satului, ne-am apropiat şi mai mult de istoria românilor, prin intermediul măştilor tradiţionale confecţionate de Maria Petrican. Am întîlnit-o la unul din atelierele de creaţie organizate aici, ea fiind prezentă în fiecare vară încă din anul 1993.

Ne-a dezvăluit că acest tip de măşti se purtau încă de pe vremea dacilor, fiind prezente în mitologia şi folclorul românesc într-o mare varietate pe meleagurile Moldovei, Transilvaniei, Olteniei, Munteniei şi Dobrogei. Acest meşteşug avînd o tradiţie lungă în familia ei, îl consideră o zestre de la strămoşii noştri ­ dacii. Din acest motiv se află aici, spre a duce cultul mai departe, prin intermediul copiilor şi tinerilor, veniţi să înveţe reproducerea măştilor dacice. Sub îndrumarea Mariei Petrican, copiii realizează lucrări de artă populară prin măştile ţesute pe gherghef.

Ea ne povesteşte că măştile erau folosite în ritualuri desfăşurate pe tot parcursul anului, cu ocazia unor evenimente memorabile din vieţile oamenilor, între care se numără şi nunta şi înmormîntarea. În zilele noastre încă se mai practică ritualuri în care se folosesc măşti în cîteva zone din România, ca Vrancea, Harghita, Botoşani şi Călăraşi.

Măştile sînt confecţionate din diferite tipuri de materiale: textile, piele, blană de la animale, lut ars, lînă, scoarţă de copac şi sfoară. Pentru expresiile faciale, reprezentate de mască, se folosesc bucăţele de metal, boabe de fasole, sfoară, boabe de porumb şi altele.

Felul în care sînt confecţionate şi rezultatul final conferă un puternic impact artistic celui care le priveşte.

Ca să intrăm şi mai uşor în atmosferă, Maria Petrican ne îmbie şi cu un fel de mîncare. O delicioasă zacuscă de ghebe, deoarece în Piatra Neamţ se găsesc ghebe din belşug. Vă prezentăm mai jos reţeta pe care o foloseşte:

Zacusca de ghebe

Ingrediente: trei kg de ghebe, cinci kg de ardei gras, trei kg de roşii, cinci kg de gogoşari, trei kg de ceapă, trei linguri de sare, trei linguri de zahăr, piper, o legătură de mărar şi o căpăţînă de usturoi.

Preparare: Se spală şi se curăţă legumele. Ghebele se fierb. Gogoşarii şi ardeii se pun la copt, apoi se curăţă de pieliţă. Se taie cubuleţe ghebele după ce s-au fiert şi restul de legume. Ceapa se taie solzi de peşte, se înăbuşă într-o jumătate de litru de ulei, iar spre sfîrşit se pune un pic de sare. Roşiile se fierb, după care se descojesc şi se taie mărunt. Peste ceapa înmuiată bine se pun gogoşarii, ardeii, roşiile şi apă să fiarbă. Cînd începe să fiarbă se adaugă ghebele, sarea şi zahărul. Se fierb la foc mic şi se amestecă pînă ce scade apa, după care adăugăm piperul, mărarul şi usturoiul tăiat mărunt. Se lasă să dea în clocot şi imediat se pune în borcane aşezate în ceaun. Se închid borcanele repede, ermetic şi se pun într-un loc călduros, acoperite bine cu o pătură, pentru două zile.

Se serveşte cu pîine proaspătă de casă.