Călător pe bolta cerească

Intr-adevăr, oamenilor nu le este frică de nici o sărbătoare la fel de mult cum se tem de Sfăntul Ilie. "Dumnezeu i-a dat lui Sfăntul Ilie tunul, puterea in mănă, ca Sfăntul Ilie cu el să orănduiască norodul. Cănd vor face oamenii bine, să le dea bine, cănd e rău, să-i pedepsească, să nu le dea păne, să-i sparie, să-i omoare. Paloşul lui Sfăntul Ilie e cu două tăişuri, cu unul de aur şi cu unul ascuţit. Cănd loveşte cu cel de aur dă mană, cănd cu celălalt, dă piatră." (Niculiţă-Voronca - "Datinile şi credinţele poporului romăn").

Poveşti populare

Bătrănii spun că unii se mai semeţesc să lucreze in zilele de Paşti, dar de Sfăntul Ilie uită cu toţii orice indeletniciri. Există multe legende legate de Sfăntul Ilie şi, mai ales, de felul in care a căpătat puteri miraculoase. Una dintre ele spune că Ilie a fost, demult de tot, un căruţaş foarte iute la mănie. Insă pe căt era de iute, pe atăt era de bun la inimă. Pentru că a făcut multe fapte bune, Dumnezeu l-a luat in cer cu tot cu căruţa lui. In altă poveste, mult mai frumoasă, cerul este inchipuit de către credincioşi ca fiind de forma unui deal foarte mare, căruia nu ii poţi găsi capătul. Acolo obişnuieşte Sfăntul Ilie să meargă cu carul tras de cai năzdrăvani. Carul este atăt de minunat incăt nimeni nu trebuie să-l vadă. Ca să nu alunece, roţile au cuie care inţeapă bolta cerească şi fac să cadă asupra pămăntului ploaia. Pentru că drumurile sunt rele, carul face mare zgomot şi atunci tună. Iar cănd Sfăntul Ilie loveşte cu biciul vreun duh necurat, incepe să fulgere.

Pomană pentru suflete

Credinţa populară spune că la Sfăntul Ilie morţii se intorc din nou in gospodării. Oamenii adună copiii in jurul merilor şi ii lasă să culeagă căte fructe doresc. Sufletele răposaţilor se inveselesc foarte tare atunci cănd ii văd pe copii bucuroşi. De abia apoi gospodarii pot gusta mere. Tradiţia mai spune că dacă nu sunt duse la biserică primele fructe, atunci copacii nu vor mai rodi in anul viitor. Se dau de pomană mere, plăcinte cu miere şi dovlecei.

Oamenii cunoscători merg dimineaţa in zori pe cămp şi culeg tot felul de plante. După ce se stropesc cu sănge de cocoş, capătă puteri magice, putănd vindeca multe boli.

Â

Salată de fructe

Ingrediente: 50 g vişine, un strugure, două nectarine, 50 g cireşe, două mere, frunze de mentă, coniac după gust; pentru decor: 50 g zahăr tos, 10 g făină, 25 ml suc de portocale, 25 g unt moale.

Preparare: Nectarinele şi merele se taie in feliuţe. Intr-un castron se amestecă toate fructele, menta şi se toarnă coniac. Intr-un bol se amestecă foarte bine zahărul tos, făina, sucul de portocale şi untul. O tavă se tapetează cu folie de aluminiu şi se aşază cu lingura grămăjoare din compoziţie. Se lasă in cuptorul preincălzit timp de maximum două minute. Se scot formele cu o spatulă, se pun la răcit, se rup in făşii şi se decorează salata de fructe.