Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cine mai stie daca obiceiurile culinare ale stramosilor nostri s-au pastrat in timp? Aceasta intrebare si-a aflat raspunsul la expozitia gastronomica de saptamana aceasta de la Brasov.
ANDRADA FLORIA
 |
ARHAIC. Exponatele de la Muzeul de Istorie sunt vase si oale frumos aranjate |
Primele lucruri care ne vin in minte in momentul cand cineva pomeneste de cei care au trait pe meleagurile carpato-danubiene cu mult timp inaintea noastra sunt figurile istorice ale marilor domnitori si realizarile lor. Bineinteles ca acestea sunt esentiale in formarea si dezvoltarea unei culturi puternice si a unui popor pe masura. Insa nu putem considera lipsite de importanta datinile care au rezistat trecerii timpului sau transformarile pe care le-au suferit vechile obiceiuri in ceea ce priveste bucataria romaneasca. Vedetele Muzeului de Istorie din Brasov, care a avut ca titlu "Gastronomia de-a lungul timpului - utilitate si rafinament", sunt de la strachini de lut pana la cratite.
ISTORIE. Muzeografii brasoveni si cei sibieni afirma ca gastronomia a inceput sa se dezvolte in secolul al
XIII-lea, o contributie importanta la diversificarea felurilor de mancare avand-o si legaturile Europei cu Orientul, care s-au consolidat in urma cruciadelor. Interesant este faptul ca, acum cateva secole, bucataria nu era o incapere separata, putand fi intrebuintata si ca sufragerie, si ca dormitor. Loc exclusiv pentru gatit a devenit abia in secolul al XVIII-lea. Pe de alta parte, se pare ca o placere deosebita a inaintasilor nostri o constituia servirea micul dejun la tava, fiecare in camera sa. De obicei, voiau sa primeasca la pat cafeaua cu lapte, ceaiul sau ciocolata, carne rece, marmelada si tot soiul de branzeturi. O alta curiozitate dezvaluita de sibianul Dan Ivanus in cadrul expozitiei a fost aceea ca stramosii nostri au inceput sa foloseasca furculita incepand cu secolul al XIV-lea: "In Evul Mediu singura furculita folosita erau degetele celor care serveau masa. Invitatii la un ospat isi aduceau de acasa tacamurile, obicei pastrat pana la inceputul secolului al XX-lea chiar si in unele zone rurale din Germania sau Elvetia".
|
BUCATELE
|
|
Istoricul sibian Dan Ivanus a explicat vizitatorilor expozitiei de la Muzeul de Istorie din Brasov ca in Evul Mediu exista o preferinta pentru carnea de vanat, carnea de porc, vita sau oaie, iar pestele si legumele erau cel mai putin placute. In functie de statutul social, romanii care aveau o stare materiala buna mancau mai multa carne rosie, in vreme ce populatia mai saraca se hranea cu carne alba si vegetale. "Ca desert, se consumau prajituri si fructe, cei cu stare buna mancand chiar fructe din Orient, cum ar fi pepenele galben, caisele, portocalele, curmalele sau smochinele", a incheiat Dan Ivanus.
|
Citește pe Antena3.ro
