Fie ca ajungi in august la "Ziua recoltei", la sfarsitul lui iunie la "Zilele Prejmerului" sau in zilele Carnavalului din luna februarie, vei fi intotdeauna fascinat de ospitalitatea, pofta de viata, de bucuria si, nu in ultimul rand, de priceperea gastronomica a prejmarenilor. Fie ca ajungi in august la "Ziua recoltei", la sfarsitul lui iunie la "Zilele Prejmerului" sau in zilele Carnavalului din luna februarie, vei fi intotdeauna fascinat de ospitalitatea, pofta de viata, de bucuria si, nu in ultimul rand, de priceperea gastronomica a prejmarenilor.

Inainte de Postul Pastelui - potrivit calendarului Bisericii Evanghelice - am poposit in satul brasovean, care s-a transformat in zilele de 9 si 10 februarie intr-o mare scena de carnaval, in acorduri de muzica saseasca si cu o apetisanta aroma de… clatite.

Mostenire germana

Festivalul clatitelor Gospodinele de la pensiunile comunei s-au intrecut in a prepara clatite cu umpluturi inedite, in aranjamente care mai de care mai apetisante, care sa surprinda privirea si gustul juriului, dar si ale satenilor si turistilor.

Tara Barsei este un tinut in care mostenirea germana, prin sasii care au poposit aici, este foarte bogata. Carnavalul - Fasching in limba germana - este un obicei reinviat la initiativa tinerilor din Prejmer, care incearca sa readuca in actualitate traditiile din comunitatea sasilor.

Evenimentul simbolizeaza triumful luminii asupra intunericului, prevestirea soarelui primaverii si alungarea iernii.

"Faschingul este o sarbatoare care presupune o serie de pregatiri anterioare. Astfel, cu o seara inainte de carnaval, tinerii se intalnesc pentru a-si pregati mastile pentru a doua zi, intr-o atmosfera specifica, in care dansurile populare germane ii invita pe toti la joc si veselie", ne explica muzeografa Cetatii Prejmer, Cristina Balog. Anul acesta, cea care s-a ocupat de cea de-a treia editie a festivalului a fost o echipa tanara, condusa de Claudia Mihaiu, vicepresedinta Asociatiei ANTREC Brasov.

Caravana clatitelor

Concurs Prima proba s-a intitulat "Cea mai gustoasa clatita" si a avut urmatoarele sectiuni: "umplutura cu dulceata" - invingatoarea fiind Pensiunea Silvia, "umpluturi inedite" (ciuperci, nuca sau legume) - pe locul I s-a clasat Pensiunea Magnolia, "umpluturi pe baza de branza" - castigatoarea a fost Pensiunea Nicoleta, "umplutura cu carne" - cea care a uimit a fost Pensiunea Diana, iar la "alte preparate pe baza de clatite" tot Pensiunea Diana a fost cea care a impresionat. A doua proba s-a numit "Cea mai reusita prezentare a produselor", unde Pensiunea Mariana s-a clasat pe primul loc. La proba "Cea mai originala costumatie a bucataresei", Pensiunea Nora a iesit in evidenta printr-un costum de vrajitoare. "Cele mai diversificate preparate" a fost proba a patra, iar castigatoare a fost Pensiunea Diana. Premiul consumatorului (care s-a determinat prin votul publicului) a mers la Pensiunea Diana. Gospodinele s-au putut intoarce acasa fie cu un cuptor cu microunde, fie cu un mini-blender, o masca sau o sampanie.

In dimineata carnavalului, somnul ne-a fost alungat de flacaii mascati, care au inceput sa colinde satul cu alai de acordeonisti, tobosari si trompetisti mascati. Nu a lipsit nici caruta cu soba pe care s-au pregatit clatitele, calde si aburinde, ce au fost oferite localnicilor in schimbul fainii, al zaharului, al vinului sau al banilor.

"Obiceiul sasesc era ca, in timpul periplului prin sat, tinerii mascati sa ademeneasca fetele tinere cu aromele de clatite. Apoi, tinerii aduceau fetele la balul care avea loc seara, iar parintii trebuiau sa le rascumpere", povesteste Cristina Balog.

Tot de la ea am aflat ca personajele nelipsite din caravana sunt mirele si mireasa, preotul si babele, toate simbolizand periplul omului prin viata.

Sarbatoarea copiilor

Forfota mare si in piata. Zeci de prichindei costumati in toate fiintele pamantului, inchipute si neinchipuite, frematau de nerabdare. S-au alcatuit liste, s-au ales numele de scena (caci asa trebuia, fiecare copil costumat sa aiba si un nume - motiv de intrebari disperate si ocheade trase spre parinti - "Eu cum sa ma numesc?"), s-au retusat ultimele detalii si s-au facut poze. Cei mai indrazneti ne-au dat tarcoale si ne-au intreabat daca ne plac costumele lor, poate-poate e rost de vreo poza si cu ei. Dupa ceva timp s-au strans cu totii la marginea scenei. Carnavalul copiilor putea sa inceapa. Pe scena au urcat pe rand Omul de Tinichea, Zorro, Leul cel neinfricat, Sucul Terorist, Clatita Uriasa, Printul din poveste, Zana cea buna, Piratul sau Pescarul 1 si 2 (se pare ca anul acesta oferta de pescari a fost importanta). Unii, mai emotionati, au uitat ce aveau de spus (de vina era cu siguranta mirosul de clatite calde ce invaluia, ca un facut, intreaga piata), altii mai dezinvolti inventau pe loc povesti care ne lasau cu gura cascata. Oare asa sa se fi intamplat de fapt in poveste?

Povesti in Cetate

La sfarsitul carnavalului, copiii au fost poftiti in Cetate. Pustie astazi, dupa ce timp de sute de ani i-a adapostit in cele 272 de camere pe sasii care se ascundeau de invaziile turcilor, curtea interioara a rasunat de glasurile copiilor fericiti. Numai ca Cetatea nu mai miroase, ca odinioara, a carnati, faina si mirodenii. Povestea spune ca, demult, sasii, dupa ce nu au mai avut a se teme de navaliri si dupa ce nu au mai fost nevoiti sa-si recladeasca casele arse de prigonitori, au hotarat sa depoziteze alimente in Cetate, in incaperile ce-i adapostisera pana atunci de urgii. Camerele erau ca si acum, mici, reci si uscate. Povestea mai spune ca, din cand in cand, atunci cand cineva se ducea sa-si ia alimentele din Cetate, pentru cateva ore ea capata mirosul familiar al painii coapte sau al carnii lasate la afumat. Un crampei de viata inchis intre zidurile Cetatii. Astazi, unele camarute dezvaluie vizitatorilor franturi din viata de zi cu zi a Cetatii: "Vechea scoala" - cu sala de clasa in care bancile si tabla mai asteapta inca sosirea elevilor, atelierul rotarului si moara de zdrobit fructe.

Supa crema de cartofi Doamna Mariana Untaru, participanta la Festivalul Clatitelor, nu s-a lasat pana nu ne-a imbiat cu cateva retete, despre care domnia sa spune ca nu au cum sa dea gres. Pentru supa crema de cartofi se pregatesc 600 g cartofi, 600 g morcovi, 150 g ceapa, 100 g unt, o legatura de telina, sare si piper. Se fierb cartofii, morcovii, ceapa si telina in apa cu sare, apoi, cand sunt bine fierte, se trec prin sita sau se paseaza cu mixerul, pana cand se transforma in pasta. Peste aceasta pasta se adauga supa si untul care a mai ramas, dupa ce crutoanele de paine au fost prajite in unt. Se mai da in clocot si, cand se pune supa in farfurie, se adauga crutoanele.

Tocatura de carne Se face o compozitie clasica de chiftele din carne tocata, ceapa, sare, piper, paine inmuiata in lapte si oua. Se asaza compozitia intr-o tava unsa si se coace in cuptor. Se taie in patrate si se serveste alaturi de piure de cartofi si muraturi.

Ciorba acra Se pune la fiert in apa cu sare, carne de vita sau de porc, carne mai macra, adaugandu-se peste ea legume tocate in cubulete (ardei, gogosari, morcovi, rosii, ceapa, radacina de patrunjel). Se adauga o mana de orez si se acreste la sfarsit cu zeama de lamaie sau otet.