Carnavalul veneţian – revelaţia simţurilor

Ce-ar însemna iernile Veneţiei fără Carnaval? Fără exuberanţa mili­oanelor de turişti cu chipul ascuns de o “maschera”...?

Ce-ar însemna iernile Veneţiei fără Carnaval? Fără exuberanţa mili­oanelor de turişti cu chipul ascuns de o “maschera”...? Fără amintirea flirturilor (ne)permise, la umbra Campanillei? Fără “dolci carnavaleschi”, pregătite aici după reţete vechi de secole?

Se-apropie februarie, iar Veneţia e, ca de fiecare dată în ultima mie de ani, asaltată de măşti. Fiecare “sestriere” (cartier al cetăţii lagunare) corespunde, în acest an, unuia dintre cele cinci simţuri, cel de-al şaselea cartier reprezentând “creierul”. Bineînţeles, “simţurile” vor fi răscolite încă din prima zi a Carnavalului 25 ianuarie, când, conform tradiţiei, va avea loc “Zborul îngerului”, eveniment spectaculos prin sunet şi miş­care. Dar ce urmează după aceea?

Degetele, nasul, gura

În Dorsoduro se va celebra... simţul tactil. Proiectul “Carnavale al buio” presupune, spun organizatorii festivalului, “un dialog în beznă”, de­dicat percepţiei senzoriale a tuturor elementelor carnavaleşti. Împreună cu Institutul italian pentru orbi, a fost conceput un traseu aflat complet în întuneric, cu elemente de identificare senzorială, traseu prin care grupurile de vizitatori vor fi conduse de un ghid orb. Se aşteaptă să se atingă un record mondial în ceea ce priveşte distanţa şi numărul de turişti ghidaţi de un nevăzător. (Proiectul va avea şi o altă aplicaţie, în Santa Margherita.)

Simţul olfactiv va fi sărbătorit în cartierul Santa Croce (în Campo San Giacomo all’Orio). La premiera naţională a spectacolului “Incontri”, protagoniştii vor purta cădelniţe în care vor arde esenţe rare. Parfu­murile vor însoţi spectacolul de muzică, dans, foc şi circ, învăluind asistenţa.

Citește pe Antena3.ro

Un criminal din SUA s-a supărat că autoritățile au decis să-l execute chiar de ziua lui. Pentru ultima masă a comandat un festin

În Cannaregio se va celebra gustul. În colaborare cu restauratorii din zonă, se va organiza un parcurs carnavalesc pornind de la meniuri, vin şi demonstraţii culinare. Turiştii sunt aşteptaţi pe Fondamenta Cannaregio – Ponte delle Guglie, dar şi în Campo Santi Apostoli.

Urechile şi ochii

Auzul este “protagonistul” proiectului “Venezia Porta dell’Est”. În Pavilionul Bienalei, ca şi în grădina acestuia şi pe Via Garibaldi, vor răsuna ritmurile... Estului. Peste 150 de muzicieni şi 46 de ore de spectacol ne promit organizatorii Carnavalului. Muzică vie, antrenantă, ritmuri po­pulare, etno-folk, etno-rock, muzică ambientală şi spectacole de lumini. Printre cei pe care vizitatorii Serenissimei îi vor putea auzi se numără şi românii. Shukar Collective, Nightlosers, Marius Mihalache Band, Amadeus, Nicolas Simion Band sunt doar o parte dintre cei care vor reprezenta ţara noastră la ediţia 2008 a Carnavalului.

În San Polo, la lampadarul lui Jacopo Foggini, în Campo Bella Vienna va avea loc o serie de serate mu­zicale. Şi tot acolo se va organiza carnavalul copiilor, cu un patinoar “vegheat” de un proiector în formă de ochi. Vor avea loc seri de animaţie şi concursuri de pictură dedicate celor mici.

Creierul

În fine, creierul, centrul tuturor simţurilor, va fi celebrat chiar în locul considerat a fi “centrul senzorial al Veneţiei”, în San Marco. Chiar şi scena festivalului încearcă să inducă ideea că ne aflăm în “creierul” Carnavalului: o uriaşă calotă amenajată în stil pop îi aşteaptă pe artişti să urce şi să încânte asistenţa. Va fi, fireşte, aşa cum anunţă organizatorii, “Sensation Show”.

“Dacă doreşti să cauţi un cuvânt care să substituie «muzica», te poţi gândi numai la Veneţia”

Friedrich Nietzsche, filosof

“Veneţia care moare, Veneţia care suspină pe mare,/dulcea obsesie a ulti­melor sale zile triste, Veneţia vân­dută tu­riştilor/ care o cau­tă la mijlo­cul lumii, între Europa şi Orient,/ şi o gă­sesc veghind mările, în fu­mul serii, în portul ­Mar­ghera”

Francesco Guccini, poet

Frittela veneziana

Considerată “dolce nazionale della Repubblica Serenissima”, nu e, la prima vedere, decât o gogoaşă ceva mai răsărită, tăvălită prin zahăr. Totuşi, “frittella veneziana” – pe care o poţi gusta nu doar la Veneţia, ci în tot teritoriul veneto-friulan, până la porţile oraşului Milano, are o istorie glorioasă în spate, fiind “atestată” încă din primii ani ai seco­lului al XVII-lea, când “fritoleri” (cei care preparau aceste gogoşi tradiţionale) s-au constituit într-o aso­ciaţie profesională, numai membrii asociaţiei având dreptul să o prepare în scopul comercializării. Această corporaţie a rămas activă până la căderea Republicii lagunare. Istoricii povestesc că “fritoleri” pre­găteau “frittella veneziana” din ouă, făină, zahăr, stafide şi muguri de pin. Frământau aluatul pe mese lungi de lemn. Făceau apoi între palme mici sfere, pe care le frigeau în ulei, grăsime de porc sau unt. În întreaga regiune Veneto se pregătesc gogoşi, după diferite re­ţe­te, cele mai rafinate fiind cele care conţin în aluat şi bucăţele de fructe uscate. Preparatul a devenit atât de popular, încât a “contagiat” şi alte culturi. Astfel, evreii veneţieni pre­găteau şi ei “fritoa”, cu ocazia sărbătorii Purimului.

•   Tudor Cireş