Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai spectaculos loc al Bucureştiului – consideră istoricul Adrian Majuru – este acel punct de întretăiere dintre strada Câmpineanu şi Calea Victoriei, „locul unde se afla cea mai intensă viaţă hotelieră românească”. Despre istoria acestui loc fascinant ne-am propus însă să scriem altădată.
Acum vom face doar o trecere sumară în revistă a imobilului aflat odinioară la numărul 56, pe Calea Victoriei. Grand Hotel Continental – care şi astăzi luminează intersecţia cu faţadele lui elegante, a fost ridicat pe locul unde, mai înainte, fusese vreme de câteva decenii Grand Hotel Broft – numit aşa după unul dintre celebrii lui chiriaşi, Carol Broft –, menit să facă importantă concurenţă Hotelului Hugues, considerat, până spre jumătatea veacului al XIX-lea, drept model de cochetărie şi eleganţă hotelieră.
Broft avea însă „să ia caimacul”, imediat ce apare în peisajul bucureştean, ajungând să găzduiască personalităţi precum Prinţul Napoleon, poreclit Plon-Plon, văr al împăratului Napoleon al III-lea, ori chiar să fie o „închisoare de lux” pentru nefericitul Osman Paşa, comandantul garnizoanei otomane, luat prizonier în bătălia de la Plevna, în anul 1877. Cum se explică evoluţia rapidă a Căii VictorieiĂ Un „ochi” în istorie ne poate da un răspuns: „Până la construirea Palatului regal, polul de atracţie al Bucureştiului era în Dealul Spirii sau în zona Pieţei Unirii. Mutându-se monarhia pe Calea Victoriei, investitorii au început să cumpere imobile şi terenuri aici.
Au fost mutate nu doar edificiile administrative, dar şi cele ale cârciumilor, music-hall-urilor, care creau deja o atmosferă cosmopolită. Restaurantele mari înfiinţate veneau cu tot cu personalul din ţările de unde erau… importate. Lucrătorii nu ştiau să vorbească româneşte, dar asta era o garanţie a dezvoltării unor servicii de calitate”. Asta oferea, cum spuneam, încredere înalţilor oaspeţi străini, aristocraţilor, investitorilor…
Dar şi altfel de personaje au fost găzduite aici, de-a lungul istoriei, fie pe vremea când încă exista Hotelul Broft, fie mai încoace, când în ultimul deceniu al secolului XIX se edifică noul hotel. „Şi în perioada interbelică au fost foarte multe personaje aici”, îmi spune istoricul Adrian Majuru. „Câţiva gangsteri din Europa au venit incognito şi au stat în acest hotel, făcându-şi tranzacţiile”, dezvăluie el un amănunt picant. Pentru ca apoi, după război, după „naţionalizarea radicală”, fiind redeschis la începutul anilor ‘60, „Hotelul Continental să fie pentru demografia mondenă a Bucureştiului postbelic unul dintre punctele nu de atracţie – pentru că de atracţie era Capşa –, ci de refugiu. Refugiu pentru aceia care doreau un separeu, un detaliu de viaţă trăită altfel”.
Competiţie pentru profesionişti
Istoria intersecţiei Căii Victoriei cu Strada Câmpineanu merită desluşită pe îndelete. Eu vă propun acum să venim în prezent. În cel mai apropiat prezent. Pentru că nu demult aici a avut loc o competiţie a bucătarilor. Mai precis, un concurs pentru profesioniştii cu tocă albă din lanţul hotelurilor Continental din România. E deja o tradiţie veche de nouă ani, care se alătură altor competiţii similare, destinate ospătarilor şi barmanilor.
Citește pe Antena3.ro
Black food – white food
Noi ne-am bucurat să-i observăm cu atenţie pe participanţii la faza finală a concursului, care s-a derulat în acest an la Bucureşti, dar a strâns bucătari din mai multe zone ale ţării. Înainte de a vă prezenta podiumul competiţiei, să amintim că tema acestei ediţii a fost „black & white”, ceea ce a însemnat că şi preparatele trebuiau să aibă ca predominantă aceste culori, dar şi codul vestimentar pentru invitaţi a fost tot în alb şi negru…
De fapt, am să vă prezint acum doar preparatele celorlaţi participanţi la concurs, căci despre câştigător voi scrie aparte. Dorel Gheţe, din Mureş, a pregătit ruladă din piept de curcan şi orez cu fructe confiate (white food), ruladă de vită cu feta şi ardei (black food), ananas cu tarhon şi îngheţată de iaurt (freestyle). Mariana Gumanca din Drobeta Turnu Severin a preparat tartă cu pastă de brânză şi prosciuto (white food), şarlotă cu cremă de cacao şi vişine în alcool (black food) şi sushi de somon afumat (freestyle). George Baciu, reprezentantul Grand Hotel Continental, a ales să prepare: scoici Saint Jacques cu trufe, piure de cartofi aromatizat cu păstârnac şi usturoi, acompaniat de emulsie de roşii cherry (white food), muşchi de vacă servit cu ciuperci de pădure şi reducţie de vin roşu şi ciocolată (black food), mille feuilles cu cremă de brânză şi fructe de pădure (freestyle). Mărioara Pop, din Arad, a preparat ruladă de şalău cu tăiţei de orez (white food), butoiaş cu afine şi cremă de mascarpone şi cafea (black food) şi muşchiuleţ de căprioară cu pere, fenicul şi sos de rodie (freestyle). În fine, Radu Rareş din Sibiu a gătit file de biban cu sos de smântână şi orez cu şofran (white food), muşchi de vită cu sos de piper şi piure de spanac (black food) şi risotto cu lămâie şi creveţi (freestyle).
Trei pentru podium
Câştigătorul titlului „Cel mai bun bucătar Continental Hotels” a fost desemnat în acest an Nicolae Tomescu din Oradea, care anul trecut a obţinut argintul. Pe locul al doilea s-a situat George Baciu, reprezentând unitatea hitelieră şi de restauraţie care a organizat competiţia, iar pe locul trei s-a situat Mărioara Pop din Arad. Reţetele care au câştigat aprecierea unanimă a juriului, atât prin corectitudinea execuţiei, cât şi prin creativitate, au fost: white food – peşte undiţar cu sparanghel şi sos de ghimbir, black food – medalion de cerb pe pat de cartofi dulci şi reducţie balsamică de mure, iar la categoria freestyle – piept de raţă cu coacăze, mămăliguţă şi hribi.
Sub lupa juriului
După susţinerea unui test teoretic, cei şase concurenţi au trecut prin probe menite să le pună priceperea şi îndemânarea profesională la încercare. Cele trei probe s-au subsumat (până la un punct) temei enunţate. Mai precis «It’s black (food), It’s white (food)» şi Freestyle – categorie la care restul paletei de culori a inundat platourile de prezentare. Juriul a urmărit respectarea temei, modul de prezentare şi corectitudinea operaţiunilor şi, de asemenea, modul de prezentare. Preşedintele juriului a fost Jean Alain Grumbach, iar membrii: Radu Enache, Gabriela Berechet, Jakob Haussman, Martin White şi Henrik Sebok, cu toţii profesionişti ai artei culinare.
