Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Crăciunul… Repovestind copilăria… Tanti Maria Frăţilă, din Pănade (comuna Sincel, judeţul Alba), se-ntoarce cu-o viaţă de om in urmă, la aromele de coptură, de rom şi lemn dulce ale primilor ani.
Crăciunul… Repovestind copilăria… Tanti Maria Frăţilă, din Pănade (comuna Sincel, judeţul Alba), se-ntoarce cu-o viaţă de om in urmă, la aromele de coptură, de rom şi lemn dulce ale primilor ani. "Făcea mama atunci căte două cuptoare de colaci şi de păine. Iar cozonac nu se făcea ca acum, ci să gătea truţuri…" Devinim atenţi. Luăm creionul şi notăm un cuvănt nou pentru un posibil dicţionar gastronomic regional al Romăniei. "Truţurile se făceau dintr-o făină mai bună, cu lapte şi zahăr. Se ungeau foile de aluat cu lictar (dulceaţă - n.r.), se impleteau şi se prăjeau. Şi-apoi, mai pregătea supă de tăiţei. Tăia o găină şi din ea făcea supă, iar carnea o punea alături, cu sos şi cartofi. Şi nu lipseau sarmalele… Da’ nu erau fripturi, de tot felul, şi prăjituri multe… ca acu’!"
Bucate din porc Suntem in căsuţa cea veche de 200 de ani - singura casă tradiţională rămasă in picioare la Pănade, cu toate ale timpului cel vechi: cu ladă şi lepedeu, cu sobă şi plafon boltit in dreptul plitei, ca un fel de "hotă" a casei ţăranului romăn, cu podul unde, mai demult, se afumau toate bucatele pregătite de Ignat. "După ce se umpleau cărnaţii, ii duceam puţin afară, unde se sleiau, după care ii urcam in pod şi ii puneam pe o leaţă (un băţ - n.r.), la afumat. Se afumau in voie, incet, că tot fumul se urca la ei…" Ce se mai punea la afumat? "Toată carnea. Şi caltaboşii. Toată spata de la porc. Curăţată, se punea la sare, in troacă, de azi pe măine, şi apoi se scotea şi se ducea in pod. Iar dacă nu era destul de frig, tata o crăpa puţin, să intre aerul, să nu se strice la os".
Intre specialităţile ce se pregătesc, in ziua de Ignat, pe lăngă caltaboşi, săngerete şi cărnaţi, mai e una de-i zice "maţu’ curului". "Se face din baiera aceea de la untură, se mai bagă ş-o ţără de carne piperată, orez, puţină carne de pe la găt, cimbru. Se amestecă toate şi se umple un maţ mai gros, care-i ca un fund de sac şi se găseşte in josul porcului", ne desluşeşte bătrăna ce-i preparatul acesta cu nume ciudat. "Mama-l punea să fiarbă intre sarmale, in oala de lut cu toarte. Punea niţică varză pe fundul oalei, o ţără de maţul curului, apoi sarmalele…"
Colinde, colinde "Dar colindele? V-aduceţi aminte ce colindaţi?" "Nu mai ţin bine minte, dar «Cine vine prin grădină» se colinda cel mai mult, pentru că dura mai puţin, iar nouă ne era frig şi doream să terminăm mai repede." "Vă aduceţi aminte şi versurile?" - o iscodim, văzăndu-i licărul din ochi. Şi-atunci tanti Maria incepe a ne colinda, cu glas tremurat: "Cine vine prin grădină?/ Dumnezeu cu crucea-n mănă./ Da’ pe cruce ce ne-aduce?/ Un colac de grău frumos/ C-aşa-i faţa lui Hristos./ Un colac de grău curat…". Şi se-opreşte: "Nu mai ştiu!...". Obiceiurile s-au schimbat căte puţin. "Cănd m-am măritat, n-am mai făcut truţuri cu lictar, am inceput a face cozonaci… Apoi, fata mea s-o dus la Blaj, şă venea la mine şă-mi zicea: «Mamă, pregăteşte şi pentru mine»… Ş-apoi s-au stins toate. Mai gustos, Crăciunul, tot in copilărie a fost!"
"Răsăritul cel de sus,/ A vestit şi la Apus/ Şi-n părţile lumei toate/ Precum şi la Miază-noapte:/ Că s-a născut pe pămănt,/ Astăzi Mesia cel Sfănt.// Aceasta au dovedit/ Trei crai de la răsărit/ Şi păstori-s mărturie,/ C-au văzut ce va fi să fie./ Cănd ingerii sus căntau,/ Iar ei incă fluierau,/ Intru cinstea lui Iisus,/ Cu puterile de sus"
Steaua de la Răsărit, colind
Â
Â
Preparate de casă Maria Corbean din Sincel işi aminteşte cum pregătea mai demult raţa de Crăciun, dar ne zice şi cum o pregăteşte astăzi. Iată povestea răţuştii: după ce era indopată bine timp de trei săptămăni, urma să fie tăiată. Apoi maestra in ale bucătăriei tăia untura de pe ea. Din ficat făcea friptură, iar din restul cărnii prepara nişte jumări, care mergeau foarte bine cu ceapă şi mămăliguţă. Astăzi, Maria creşte in continuare vreo 20 de raţe şi nu mai puţin de 40 de găşte. Friptura pe care o prepară acum are o aromă nouă. Pune apă la fiert, adaugă carnea şi puţină unsoare. Cănd carnea este pe jumătate fiartă, se adaugă ceapa şi o lasă să fiarbă in continuare, nu o introduce la cuptor. Face mămăliguţă, taie mărunt varză murată şi totul este delicios! Ea mai are căteva secrete culinare. Pentru supă, găluştele le prepară din două-trei gălbenuşuri, pe care le freacă separat, iar albuşul bătut il adaugă peste gălbenuşuri. Amestecă bine şi apoi adaugă griş, dar să nu fie prea tare, şi apoi le pune cu o lingură la fiert in supă. Şi păinea o prepară in casă. Cerne făina, face aluatul cu un rest de la un aluat de la o păine făcută inainte, păstrat la rece. Il inmoaie de cu seară, adaugă drojdia şi făina albă. Dimineaţa abia se apucă de frămăntat şi timp de două ore se dedică aluatului. Din 25 kg de făină face cam opt păini pe vatră. Pentru nepoţi prepară lichii cu brănză sau cu varză. Acestea le prepară din acelaşi luat de păine, pus pe vatră. Intinde aluatul, pune brănza de oaie, rulează şi apoi le bagă la cuptor. Varza o căleşte cu ceapă, piper, sare şi jumări. Anul acesta de Crăciun va prepara supă de tăiţei, sarmale şi friptură. Dar şi ciorba de porc este preferata tuşii Maria. Pune la fiert carnea de porc. După ce a fiert, adaugă morcovul, ceapa şi păstărnacul. Apoi orezul sau cartofii. Acreşte cu bulion sau cu oţet, iar la final adaugă puţin pătrunjel tocat. Dintre dulciuri, cozonacul cu nucă, rahat şi cacao va trona pe masa de sărbătoare.
Supă cu tăiţei Pentru o supă de raţă preparată ca la Maria acasă, se pune apa la fiert, se adaugă bucăţile de carne curăţate şi spălate şi se ia spuma de căte ori este nevoie. Se adaugă apoi morcovii, cartofii, ceapa şi ţelina tăiate mărunt. La final se pun tăiţei de casă. Pentru aceştia aveţi nevoie de 5 ouă care se bat bine cu un praf de sare, se adaugă făină şi se frămăntă bine pănă cănd rezultă un aluat elastic, nelipicios. Din aluat se fac trei suluri mari, se lasă să se usuce, apoi se taie in făşii subţiri. Se adaugă pătrunjel proaspăt tocat mărunt, se drege de sare şi piper şi se dă oala deoparte.
