Criticul de vin

Foarte multi oameni care ma intalnesc imi adreseaza intrebari turnate, parca, pe acelasi calapod. "Care este vinul cel mai bun?", "Vinurile romanesti sunt mai bune decat cele straine?". In aceeasi maniera vin si rugaminti : "Spuneti-mi ce vinuri sa aleg, ca nu ma pricep", "Indicati-mi niste vinuri naturale, fara chimicale", "As avea nevoie de un vin bun pentru nunta" si insiruirea poate continua multa vreme.

Cum si de unde sa incep explicatiile mai ales ca vinul, ca si arta, ca si frumosul feminin, are unghiuri subiective de apreciere. Evident, exista un filon principal detectabil si acceptabil de catre toata lumea printr-o constanta a unor repere fixe, prin valori care transced de la particular catre general, printr-o cheie de acces universala. Dincolo de asta, vin notele de personalitate unica, irepetabile si, mai ales, comparabile doar intr-un singur sistem: cel individual. De aceea, pentru a se evita impunerea parerii unor "specialisti", "judecatori" sau "guru" in ale vinurilor, revistele de specialitate, ghidurile mondiale, apeleaza la o formula pe care, cu mare drag, as vrea sa o adoptam si noi. Comentariul criticului de vin este separat cumva de etalonarea simpla, onesta, facuta de un juriu in urma unei degustari oarbe, singurul mod de a evita implicatiile de interes comercial. Genul acesta de arbitraj consemneaza insusirile de baza ale vinului si, in ghidul cumparatorului, apar ca semne grafice, usor de interpretat, un ajutor pentru momentul achizitiei.

Criticul de vin, scriitorul de vin, are menirea de a sesiza evenimentul, vinul care va face voga, vinurile prinse nefericit in conjuncturi comerciale nefaste sau in spirala ascendenta a unor noi tendinte. El trebuie sa anticipeze, dar sa si sintetizeze. Sa fie in stare a face din oferte conspect. Conspect transformat prin stiinta sa, in prospect. Nimic din toate acestea nu se poate realiza totusi in lipsa "basic-ului" insusit de catre consumatorul neofit. Simbolistica pentru vinuri nu este foarte complicata, iar un butoi desenat nu poate fi interpretat decat ca vinul a fost "crescut" la barrique. O sticla in picioare fata de una culcata este semnul "pentru consum imediat", respectiv "recomandat pentru pastrare". In mod clar, absenta unei stelute din cinci posibile, sa zicem, va starni si reactii adverse din partea unor producatori. Pe termen scurt anticipez o usoara nemultumire in a se pune public vinurile sub lupa. Pe termen lung insa, castigul dumneavoastra de cunostinte va face ca toata lumea sa fie multumita, iar criticul de vin sa-si gaseasca locul in societatea romaneasca. Adica, foarte aproape de aprecierile degustatorilor, dar cu un pas inainte.