x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Crucea mică

Crucea mică

de Simona Chiriac    |    27 Aug 2008   •   00:00

Atunci cînd la 29 august Biserica Ortodoxă pomeneşte Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, în calendarul popular este ziua Crucii mici, timpul prielnic pericolelor şi interdicţiilor de tot felul.

Atunci cînd la 29 august Biserica Ortodoxă pomeneşte Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, în calendarul popular este ziua Crucii mici, timpul prielnic pericolelor şi interdicţiilor de tot felul. Cea mai importantă este evitarea consumului acelor alimente care au fie formă de cap, fie de cruce. De asemenea, nu se foloseşte în gospodărie nici un obiect ascuţit, iar toate lucrurile se frîng cu mîna. Tipsiile sau străchinele nu sînt scoase din dulap cu nici un chip, fiind mare păcat. Explicaţia acestor interdicţii porneşte de la povestea biblică în care fiica Irodiadei a cerut să i se aducă capul Sfîntului Ioan drept răsplată pentru dansul ei. Aşa se face că, în mijlocul ospăţului, capul Sfîntului Ioan, aşezat pe o tipsie, a grăit cuvinte usturătoare către Irod. În consecinţă sînt evitate toate gesturile şi simbolurile care ar putea evoca acea zi fatidică.

 

Interdicţii alimentare

În tradiţia populară există o vorbă care spune aşa: “Irod i-a tăiat capul pe curechi. De aceea se posteşte, nu se mănîncă poamă roşie şi curechi roş, nici fiertură. Unii mănîncă numai struguri sau ajunează”. (Muşlea Ion Bârlea – “Tipologia folclorului”). Nici o gospodină nu va folosi în bucătărie varză, pentru că pe foi de varză i-a fost tăiat capul Sfîntului Ioan. Mai mult, tot conform tradiţiei, de şapte ori au încercat să-i taie capul şi tot a înviat.

Post negru

Unii creştini, care doresc să le fie iertate păcate mari, se învrednicesc să ţină post negru timp de 16 zile, pînă la 14 septembrie (Ziua Crucii). În tot acest timp, fiecare coace pe cărbuni turte de grîu sau de mălai, fără ca altcineva din familie să le atingă. Înainte de a mînca turta, creştinul se roagă aprig pentru iertarea păcatelor. Turta este apoi frîntă cu mîna în mai multe bucăţi, iar ceea ce rămîne de la cina cea simplă se aşază sub icoana Maicii Domnului. Alte alimente nu sînt îngăduite. La lăsarea întunericului, păcătoşii adorm pe pămînt, odihnindu-şi capul pe o pernă umplută cu paie uscate. La 14 septembrie, o dată încercarea trecută, ei duc la biserică alimente rituale pentru a fi date de pomană: colaci, ulei, făină şi struguri.

 

Compot de struguri

Ingrediente: un kg boabe de struguri, 200 g zahăr, două pliculeţe cu zahăr vanilinat, 4 pahare de apă, două-trei cuişoare.
Preparare: Într-o oală se pune la fiert apa în care s-au adăugat zahărul tos şi cel vanilinat. Cînd s-a dizolvat zahărul se adaugă şi cuişoarele. Boabele de struguri se pun în oală cînd clocoteşte siropul. Se lasă să fiarbă pînă se înmoaie, aproximativ 5-10 minute. Se verifică dacă este suficient de dulce şi se ia de pe foc. Se poate servi cu feliuţe de lămîie, frunze de mentă sau chiar îngheţată.

×
Subiecte în articol: calendar gastronomic