Cuibul de cultura

Viata culturala a Capitalei nu a fost dintotdeauna concentrata intr-o cutie cu ecran. Pe vremuri, cele mai palpitante discutii se purtau la cateva dintre cafenelele "de elita" din Bucuresti.

Candva evenimentele capatau un sens in Poiana lui Iocan, apoi si-au mutat locul in localurile din centrul Capitalei, acum se regasesc la televizor. Cafenelele Fialkowsky, Otetesanu si Capsa erau cele care adunau sub acoperisul lor toata agitatia culturala a vremurilor de mult apuse.

Totusi cele mai vii si cele mai elevate dezbateri sunt cunoscute doar peretilor unui vechi local din Bucuresti - Capsa. Actori, poeti, pictori se adunau cu totii in jurul meselor de la "academie".

ARTISTI. Spectacolele de la Teatrul National continuau la Capsa. Muza se simtea ca la ea acasa. Intotdeauna se gasea cineva care era vizitat de inspiratie in timp ce isi bea schwartz-ul. Servetelele de la Capsa au ajuns panza pentru pictori si coala alba pentru poeti. Se spune ca aici Pastorel Teodoreanu isi scria epigramele. Mioara Ionita, cercetator stiintific principal la Muzeul National de Istorie, ne-a spus ca oamenii bogati se apropiau de capsisti pentru a capata prestanta, in schimbul careia le plateau consumatia sau le sponsorizau carti. "Aceasta cafenea oferea si un serviciu pe care putem sa il consideram destul de modern. Vara, chelnerii duceau doamnelor comanda direct la careta, fara sa mai fie nevoie ca ele sa coboare. Era un fel de "Capsa Drive", a adaugat Mioara Ionita.

NUME SONORE. Dan Dulciu, marketing manager la Casa Capsa, ne-a spus ca acest local a deservit Casa Regala a Romaniei, a Serbiei si a Bulgariei. Azi poti rasfoi cartea de oaspeti, in care pot fi recunoscute semnaturi ale personalitatilor care au trecut pragul localului: omul politic Nicolae Titulescu, compozitorul George Enescu, tenorul italian Enrico Caruso, maresalul Joseph Joffre, actorul Jean Calude van Damme, regizorul Francis Ford Coppola, pianistul Richard Clyderman. De asemenea, restaurantul a fost vizitat de familiile regale ale Romaniei, Greciei, Serbiei, Bulgariei, precum si de familiile imperiale ale Germaniei, Austriei si Rusiei. Pentru oaspetii de onoare, Grigore Capsa, patronul localului, instruit la Paris, inventa cate un produs, caruia ii dadea numele inaltului musafir. Astfel a aparut si prajitura cunoscuta sub numele de Joffre. "Din pacate, multe dintre retete nu s-au pastrat pentru ca, de obicei, Grigore Capsa le facea ad-hoc, fara sa noteze undeva ingredientele si modul de preparare", ne-a marturisit Dan Dulciu.

In cartea "Casa Capsa, in Romania Moderna 1852-1950", de Mioara Ionita, se mentioneaza ca la Capsa existau specialisti instruiti la Paris pe sase domenii: dulceturi, patiserie fina, inghetata, ciocolata, cofetarie si bucatarie.