x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cumpăna gustului

0
22 Aug 2007 - 00:00

Maria Cristea Şoimu, autoarea volumului "Marea carte de bucate. Bucătăria romănească", afirmă că suntem programaţi genetic pentru gustul măncărurilor din ţara noastră

Maria Cristea Şoimu, autoarea volumului "Marea carte de bucate. Bucătăria romănească", afirmă că suntem programaţi genetic pentru gustul măncărurilor din ţara noastră.

Ca şi inaintaşa sa intr-ale cărţilor de bucate, Maria Maurer - cea care publica la jumătatea veacului al XIX-lea prima carte de bucate din Ţara Romănească, autointitulăndu-se "o prietenă a tuturor femeilor celor casnice" - , Maria Cristea Şoimu consideră că prietenia e un ingredient indispensabil in bucătărie. "Eu sunt o prietenă a gospodinelor de orice tip", ne spune. "Sunt o prietenă a elevilor mei, pentru care incheiam intotdeauna ora de literatură cu 5 minute de gastronomie. Le spuneam, la inceputul lecţiei: «Fiţi cuminţi şi receptivi la oră, pentru că la sfărşit am pentru voi o reţetă nemaipomenită!». Pe atunci nu incepusem incă să imi public cărţile de bucate, insă cu aceste reţete, care de cele mai multe ori erau de dulciuri ori alte măncăruri pe placul lor, le stărneam mereu interesul, mai ales că fiecare reţetă avea şi o poveste. Sunt, de asemenea, prietena femeilor de vărsta mea, gospodine care iubesc bucătăria romănească adevărată. Şi sunt prietena tuturor celor care vor să inveţe istorie, literatură, tradiţie şi foarte multe lucruri despre creştinism, pornind de la gastronomie".

Maria Cristea Şoimu este convinsă că, dacă răsfoim o carte de bucate, putem găsi, "citind printre rănduri şi dincolo de reţete", informaţii importante despre "istoria devenirii noastre, a rezistenţei noastre in timp". Fiecare culegere de reţete culinare, spune domnia sa, dă seama despre obiceiurile celor pentru care a fost scrisă sau de la care au fost adunate informaţiile cuprinse in ea, vorbeşte despre educaţia şi cultura oamenilor care trăiesc intr-un anumit timp şi intr-un anumit loc.

"Gustul bucatelor din ţara ta"

Suntem pregătiţi genetic pentru gustul bucatelor din ţara noastră. Avem papilele gustative programate să observăm imediat că o reţetă aparţine naţiei noastre sau nu, e de părere Maria Cristea Şoimu.

"Insă nu cred că suntem in imposibilitatea de a preţui şi bucatele altei naţii. Comanda devenirii noastre se dă creierului pănă la vărsta de doi ani. Ceea ce ne dă mama să măncăm in primii ani, ne va marca pe tot parcursul vieţii noastre".

De aceea, crede interlocutoarea noastră, romănii vor accepta destul de greu o măncare hipercondimentată, aşa cum este cea mexicană. Poate că vom mănca din cănd in cănd şi vom aprecia savoarea acelor bucate, dar nu ne vom schimba tabieturile pentru a mănca numai preparate culinare mexicane.

"Depinde pentru ce fel de gusturi suntem pregătiţi. Noi, romăni, suntem programaţi să acceptăm gusturile mai domoale. Bucătăria romănească ţine cumpăna intre puţin condimentat şi foarte piperat, intre foarte sărat şi nesărat, intre prea dulce şi prea acru. Bucătăria noastră are, in general, reţete care merg pe mijloc, şi asta ne ţine sănătoşi".

"Suntem ceea ce măncăm"

Sau "Spune-mi ce mănănci ca să-ţi spun cine eşti!". Admiratoare a "Fiziologiei gustului" a lui Brillat-Savarin, Maria Cristea Şoimu e de părere că cele mai multe dintre opiniile exprimate de acesta sunt perfect valabile şi azi.

Reţete importate, reţete adaptate

Trăsături naţionale

"Fiecare popor are nişte trăsături tipic naţionale, care pot fi susţinute sau modificate prin alimentaţie. Noi, romănii, suntem nişte oameni de mijloc, nici foarte graşi, dar nici uscăţivi. Asta inseamnă că romănul obişnuit mănăncă destulă ciorbă, ca să nu fie uscăţiv, mănăncă destulă păine, pentru ca măncarea să se filtreze. Păinea acţionează ca un filtru. O să-mi spuneţi că păinea ingraşă, dar o să vă contrazic. O păine pregătită, tradiţional nici nu ingraşă, nici nu tămpeşte. Este, nu-i aşa?, «Păinea noastră cea de toate zilele»."

Totuşi, interlocutoarea noastră, care a fost vreme de căteva decenii foarte apropiată de copii, in calitate de cadru didactic, nu a putut să nu observe că, "de la o vreme, trăsăturile acestea tipic naţionale au inceput să se modifice, din pricina transformărilor care au apărut in alimentaţie. Mai ales copiii, care sunt fascinaţi de măncărurile de tip fast-food, incep să nu mai semene, la trăsăturile de bază, cu părinţii şi bunicii lor". Statisticile din ultimii ani par să susţină teoria sa, deoarece s-a constatat o creştere a numărului de persoane obeze sau cu tendinţă de obezitate, iar procentul cel mai mare este inregistrat in răndul copiilor şi adolescenţilor. "Riscăm să părăsim această «cale de mijloc» care i-a ţinut sănătoşi pe cei dinaintea noastră."

Echilibrul, in alimentaţie, vine din consumarea alimentelor specifice bucătăriei naţionale, pregătite din ingrediente produse "de pămăntul ţării tale".

Imaginaţie in bucătărie

Că roşiile noastre nu au gustul celor din Franţa sau din Germania s-a mai spus. "Poetul Mircea Dinescu spunea chiar că, dacă mănănci o roşie pe intuneric, iţi dai seama dacă e gustoasă sau nu. O roşie din Germania sau Franţa nu ştii dacă este măr sau minge de ping-pong, din pricina ingrăşămintelor şi a altor substanţe folosite in agricultură."

Pe de altă parte, cum "rostul unui om pe pămănt nu se poate implini fără măncare" - cu alte cuvinte: "măncăm ca să trăim" - ideal ar fi să poţi prelucra, in bucătărie, căt mai multe ingrediente "care sunt cultivate natural, pe solul ţării tale".

"Ţările bogate pot importa de oriunde. Poporul acesta nu importă ingrediente. Şi chiar dacă a importat reţete, a luat aminte şi le-a adaptat, le-a transformat, pentru a putea fi gătite cu ingredientele locale. Am importat mult din Orient, acesta fiind mai aproape. Dar folosind alimente obţinute aici şi, mai ales, folosindu-ne de imaginaţia noastră, am reuşit să le facem «ale noastre». Ciulamaua, tocana, musacaua, sarmalele - sigur, le-am luat de la turci. Dar sarmalele, care sunt de peste 300 de ani in bucătăria romănească, le putem considera deja bucate tradiţionale. La turci, totul e mult mai simplu: sarma inseamnă carne tocată invelită in frunze. Or la noi sarmaua are mult mai multe ingrediente, tehnologia de preparare e mai sofisticată şi putem să jurăm că sarmaua noastră e altceva decăt sarmaua turcească."

Gustul vieţii

Ce gust are viaţa pentru Maria Cristea Şoimu? "Este intre picant şi normal. Pentru mine ăsta e gustul vieţii. Imi place să mănănc, să gătesc, să trăiesc. Viaţa mea are gust de măncare foarte bună, de friptură caldă, fierbinte, presărată cu busuioc şi cimbru."

Cărţi de bucate

Judecănd după temele abordate in cărţile de bucate, s-ar putea spune că Maria Cristea Şoimu şi-a propus să cuprindă intr-un singur tot tradiţia şi bogăţia bucătăriei romăneşti. Prima dintre teme, "bucătăria anotimpurilor", este prezentă prin cele două volume publicate: "Bucătăria toamnei" şi "Bucătăria iernii". Primul dintre ele este structurat in trei părţi principale: meniuri pentru fiecare zi, meniuri pentru zile deosebite (post sau sărbători) şi conserve de legume şi fructe. Fiecare meniu in parte cuprinde trei preparate, astfel incăt gospodinele aflate in pană de idei să-şi găsească uşor surse de inspiraţie. Cel de-al doilea volum, "Bucătăria iernii", cuprinde meniuri diverse: de post, specifice sărbătorilor de iarnă, cu peşte şi crustacee, pentru bolnavii de ficat sau de rinichi. Cea de-a doua temă abordată de autoare este cea a "reţetelor bătrăneşti", relevată de cele două volume publicate pănă in prezent: "Conserve din fructe şi legume" şi "Măncare ca la mama acasă"( sunt oferite cititorilor reţete aproape uitate, preparate cu 300 de ani in urmă, dar şi altele intrate deja in "tradiţia culinară" romănească - alivenci, vărzare, balmoş, tocăniţe etc.) "Marea carte de bucate. Bucătăria romănească" (Editura Paralela 45), ultima apariţie editorială, reia cele două mari teme, imbogăţindu-le cu reţete noi şi sfaturi culinare. (Simona Chiriac)

Clătite picante umplute cu ficat

Ingrediente: 200 g friptură de porc, 200 g ficat de pasăre, două linguri de pătrunjel tocat, un ou, sare, piper măcinat, 6-8 clătite pregătite din: un ou, o cană de făină, o cană de lapte, sare, ulei (unt).

Preparare: Se taie mărunt carnea cu un cuţit şi se amestecă impreună cu ficatul de pasăre fiert dinainte şi tocat. Amestecul se leagă cu un ou crud, se sărează şi se piperează după gust, se colorează cu verdeaţă tocată fin, compoziţie cu care apoi se vor umple clătitele. Dintr-un ou crud, şase linguri de făină cernută proaspăt şi o cană de lapte se fac clătite intr-o tigaie unsă cu ulei, se scot pe o farfurie şi se umplu cu amestecul de carne. Clătitele se rulează şi se pun intr-o formă unsă din belşug cu ulei sau cu unt. Se introduce forma in cuptor, se aprinde focul şi se lasă o jumătate de oră la foc viu. Clătitele se acoperă cu un sos alb picant sau cu sos de roşii. Se scot cănd s-au rumenit puţin şi se servesc fierbinţi, cu un vin roşu.

Salată de castraveţi muraţi cu miere

Ingrediente: 6 castraveciori muraţi, două linguri de miere, două linguri de ulei, piper măcinat, mărar verde tocat.

Preparare: Castraveţii se ţin in apă căteva ore, apoi se curăţă de coajă, se taie felii subţiri şi se pun in straturi in salatieră, cu mărar tocat intre ele. Se stropesc cu ulei, se piperează după gust, apoi se adaugă mierea şi se amestecă uşor cu o furculiţă, de jos in sus. Salata se serveşte in aceeaşi zi cu friptură.

Citeşte mai multe despre:   maria ,   cristea,   bucataria,   romaneasca,   retete,   bucate,   dialoguri culinare,   şoimu

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Palatului Regal din Șoseaua Kiseleff - detalii puțin știute

Palatului Regal din Șoseaua Kiseleff - detalii puțin știute
Deși se află pe unul dintre cele mai frumoase bulevarde ale Bucureștiului, ar trece, poate, neobservată, în plimbările noastre la Șosea, dacă nu i-am ști, dinainte, povestea... O poveste aproape la fel de...

Metodă rapidă de învățare a unei limbi străine... în vacanță

Metodă rapidă de învățare a unei limbi străine... în vacanță
Poate n-o să stai chiar la un hotel de 5 stele – o fi de 4, ori numai de 3 – dar cu siguranță felul în care vei consuma o astfel de vacanță merită punctajul maxim. Și asta pentru că vei beneficia de...

Biserici protejate din România. Trece-le pe lista de obiective de vizitat în vacanță

Biserici protejate din România. Trece-le pe lista de obiective de vizitat în vacanță
De fapt, dacă ar fi să luăm ca structură de rezistență arcul carpatic, urmându-l de o parte și de alta a semețelor lui vârfuri, nu trei cercuri concentrice ale credinței am afla, ci mult mai multe, din care...

Athos - sfaturi pentru pelerini

Athos - sfaturi pentru pelerini
Oricât am lărgi conceptul de turism religios, la Athos, călătorul nu mai e turist, ci pelerin. Cu avantajele și dezavantajele sale. Ortodoxia slujită la Athos, ca și cea repovestită în paginile...

Cascada Măgura a fost introdusă în circuitul turistic național

Cascada Măgura a fost introdusă în circuitul turistic național
Cascada Măgura a fost introdusă în circuitul turistic local și național de către Primăria comunei Moisei. Aceasta a fost descoperită recent în Munții Rodnei. "Primăria Moisei a dus la îndeplinire planul...

Târnava Mare, raiul bicicliștilor, în pandemie

Târnava Mare, raiul bicicliștilor, în pandemie
Galerie Foto Nevoia de a-și petrece concediul cât mai departe de locurile aglomerate i-a îndreptat pe mulți români către traseele pe care se parcurgeau, până anul acesta, cele mai pitorești concursuri de ciclism. O pistă de...

Noi destinații izolate pentru un concediu în siguranță

Noi destinații izolate pentru un concediu în siguranță
Galerie Foto Sănătatea turiștilor este cea care conferă acum confort, în vacanță, iar românii au ales, în prima parte a sezonului estival, zonele izolate din România, redescoperind destinații aproape uitate până la...

Grecia impune turiștilor taxă pentru servicii medicale

Grecia impune turiștilor taxă pentru servicii medicale
Turiștii care merg în Grecia vor plăti o suprataxă de 20 de euro pentru asistența medicală primită pe perioada vacanței în această țară. Este pentru prima oară când autoritățile impun această măsură,...

Doliu în presa românească. A murit un mare jurnalist de la TVR

Doliu în presa românească. A murit un mare jurnalist de la TVR
Doliu în presa românească. Sorin Burtea, unul dintre cei mai importanți și experimentați jurnaliști, a murit luni, la vârsta de 67 de ani. De-a lungul deceniilor, Burtea s-a făcut cunoscut pentru emisiunile...

Turismul din Spania se prăbușește. Cu 98% mai puțini străini au vizitat țara în iunie 2020

Turismul din Spania se prăbușește. Cu 98% mai puțini străini au vizitat țara în iunie 2020
Numărul turiștilor străini în Spania a scăzut cu 98% în luna iunie 2020, față de perioada similară din 2019, arată datele Institutul Naţional de Statistică (INE), citat de Reuters. 204.926 de...

Focar Covid-19 la TVR. Al șaptelea angajat, depistat pozitiv la noul coronavirus

Focar Covid-19 la TVR. Al șaptelea angajat, depistat pozitiv la noul coronavirus
Încă o persoană din Televiziunea Publică a fost depistată pozitiv la testul COVID-19, a anunțat Televiziunea Română Potrivit procedurilor, a fost anunţat medicul de familie şi Cabinetul Medical al...

Albinele, specie pe cale de dispariție

Albinele, specie pe cale de dispariție
Albinele există pe pământ de zeci de milioane de ani, practic ele au evoluat odată cu plantele. Fără ele, principalele polenizatoare ale planetei, nu am avea majoritatea fructelor și legumelor folosite astăzi...

Revenire surpriză în televiziune. „Am spus tot timpul, chiar și după ce m-am retras (credeam, definitiv) din media, că munca în televiziune am iubit-o și o s-o iubesc mereu”

Revenire surpriză în televiziune. „Am spus tot timpul, chiar și după ce m-am retras (credeam, definitiv) din media, că munca în televiziune am iubit-o și o s-o iubesc mereu”
Laura Nureldin se alătură echipei Observator de la Antena 1. Aceasta va prezenta Observatorul de la ora 13.00 și 16.00, în fiecare sâmbătă și pe cel de la ora 13.00 în fiecare duminică.  Lumea m-a...

Un vin românesc în lista denumirilor protejate din UE

Un vin românesc în lista denumirilor protejate din UE
Comisia Europeană a inclus vinul ''Adamclisi'' din România în Registrul european al produselor cu ''denumire de origine protejată" (DOP), se arată într-un comunicat al executivului comunitar. Vinurile...

Joi și vineri, la Observator 19:00, Alessandra Stoicescu vorbește cu economistul Nouriel Roubini despre viitorul economic al României

Joi și vineri, la Observator 19:00, Alessandra Stoicescu vorbește cu economistul Nouriel Roubini despre viitorul economic al României
Observatorul orei 19:00 de la Antena 1 duce economia României la doctor. Nouriel Roubini, economistul american care a prevăzut Marea Criză din 2008 răspunde întrebărilor adresate de Alessandra Stoicescu și ...
Serviciul de email marketing furnizat de