Cuptor traditional cu microunde

Dumbrava Sibiului. Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "Astra". Un loc minunat in care vesnicia s-a asezat in tihna peste toate. Si nicaieri nu pare mai adevarata afirmatia lui Blaga cum ca "vesnicia s-a nascut la sat".
Omul si-a pus amprenta asupra lucrurilor o data pentru totdeauna, iar matricea spirituala a poporului roman se vede reflectata puternic in fiecare detaliu, in fiecare colt de natura si in fiecare obiect. Strabatand in cateva ore atatea spatii si atatea veacuri de istorie am simtit dintr-o data cum "mi se sparie gandul", aidoma vechiului cronicar, si m-am intrebat daca un astfel de muzeu nu este doar un substitut al invesnicirii. "Dar muzeul e viu si in fiecare zi e altfel", mi-a spus la un moment dat Mirela Lebu, directoarea muzeului, in timp ce imi arata interiorul uneia dintre casute.

Se modeleaza testul sub forma unei palarii

Cu o imaginatie extrordinara si cu o pricepere pe masura, dupa cum aveam sa descopar la fiecare pas, taranii au descoperit inaintea noastra "modernitatea". Bunaoara, "cuptoarele cu microunde" - povestea ceva mai tarziu profesorul Ilie Coltor, zambind, in timp ce-mi explica sistemul dupa care functioneaza testul - au fost inventate cu sute de ani in urma. "Imi amintesc si acum gustul painii, asa cum se mai facea inca pe la noi, in zona Craiovei, cand eram copil, coapta la testuri, aceste cuptoare cu microunde traditionale, dupa cum v-am spus. N-am mai gustat niciodata ceva la fel de bun. Taranii gateau mancarea extrem de sanatos, pentru ca ei stiau, dupa cum afirma si anticul Hipocrate, ca sanatatea lor depinde de ceea ce mananca. Noi am pierdut acest exercitiu de gandire."

Cu ajutorul unui bat se gaureste testul

Am mers impreuna sa-mi arate la fata locului unul dintre testurile pastrate in muzeu. "Testul era facut din pamant, din lut. Il framantau femeile cu picioarele pana cand se puteau face din el niste musuroaie mari, scobite pe dinauntru." Mi-am imaginat un intreg ritual prin care talpile femeilor atingeau pamantul din care avea sa se faca apoi painea "cea de toate zilele". Un extraordinar schimb de energii in care fiinta umana se umple de misterul pamantului, iar femeia, la randul ei, ii sopteste acea taina pe care "nimenea n-o stie, nici Dumnezeu", din poezia lui Blaga. In felul asta, painea coapta acolo, intre pamant si cer, pare sa devina din nou legamantul omului cu dumnezeirea. Si nu intamplator, aluatul framantat si el tot de femei era din cel nedospit, amintind de azima din Vechiul Testament.

Painea se coace pe jarul de sub test

"Cand se uscau, musuroaiele acelea de pamant erau strapunse cu o bara de metal sau de lemn si erau ridicate. Dedesubt se facea focul, iar acolo, direct pe cenusa, era pus aluatul. Cenusa este extrem de benefica pentru tranzitul intestinal, iar taranii stiau asta, asa cum stiau si ca painea trebuie facuta din faina amestecata cu tarate, mult mai sanatoasa decat aceasta alba pe care o mancam noi astazi. Nici drojdie nu se punea in coca, pentru ca fermenteaza si o strica mai repede, iar femeile pe-atunci nu aveau vreme sa stea sa gateasca prea des. Cand faceau paine era pentru mai multe zile, iar azima rezista mai mult timp.

Asezau aluatul direct pe cenusa si il intepau cu furculita, ca sa nu se umfle, in semn de cruce. Vara, femeile ungeau painea cu zeama de rosie de la care ramaneau pe deasupra semintele, iar coaja se facea crocanta si extrem de gustoasa. La sarbatori, in loc de zeama de rosie o ungeau cu galbenus de ou, ca sa fie mai frumoasa."

Legatura asta simpla intre sarbatoare, paine, cruce, pamant si Dumnezeu azi parca nu mai e la fel de vie. Acolo insa, la Muzeul "Astra" din Sibiu, timpul s-a oprit in loc.

CREATIE Testurile se construiesc din pamant nisipos, amestecat cu balega si apa. Dupa ce femeile il bat foarte bine in picioare, il modeleaza sub forma unei palarii. Il lasa sa se usuce doua-trei zile la soare si apoi testul este dat cu var. In unele zone, cuptorul se asaza pe frunze de brusture, iar de jur imprejur se infig flori sau ramuri verzi. Pentru a aduce bunastare, testul trebuie stropit cu vin. Se pot coace in interior nu numai paini, dar si mamaliga si fripturi.

MAGIE Pentru romani, testurile nu sunt simple cuptoare, ci se pot transforma, intr-o anumita zi din an, in adevarate arme. Este vorba de sarbatoarea Ropotinului (sarbatoare cu data mobila, ce cade in a treia saptamana de dupa Pasti). In acea zi se fac cat mai multe testuri, existand credinta ca fiecare poate sa omoare cate un drac. Prin forma sa de caciula, testul are puterea de a tine necuratul in interior, il arde cu foc si acesta nu mai are cum sa scape.

PAINE LA TEST INGREDIENTE: 500 g faina de grau, sare, apa cat cuprinde. PREPARARE: Mai intai se cerne faina, pentru a o curata de impuritati, dar si pentru a o aera. Faina se asaza intr-o copaie, iar in mijloc se face o adancitura. Se presara sare si se adauga apa putin cate putin. Se incepe framantarea aluatului, pana cand acesta este potrivit de moale si nu se mai lipeste de mana. Se acopera cu un prosop si se lasa un pic deoparte, intr-un loc mai cald. Apoi, aluatul se imparte in mai multe bucati si se formeaza turtite aplatizate, de marimea dorita. Se cresteaza (pentru a nu se umfla) si se introduc in cuptor. Sunt gata atunci cand au inceput sa se rumeneasca deasupra.

PAINE CU TARATE INGREDIENTE: 800 g faina de grau, 200 g tarate, sare, apa cat cuprinde. PREPARARE: Se cerne faina de grau si se amesteca apoi cu taratele. Se pune totul intr-o copaie si se face in mijloc o adancitura. Se presara sare si se adauga apa, putin cate putin, pana cand se formeaza un aluat potrivit. Se imparte in mai multe bucati si se modeleaza turte aplatizate. Dupa ce se cresteaza, se introduc in test si se coc pana se rumenesc deasupra. Se considera ca painea cu tarate este mult mai sanatoasa.